Alexandra David-Néel a fost una dintre cele mai interesante exploratoare ale secolului XX. O călătoare îndrăzneață, o autoare talentată și o spiritualistă dedicată, Néel a reușit să pătrundă în Tibetul interzis, devenind prima femeie europeană care a ajuns în Lhasa, capitala sacrosanctă a budismului tibetan. Călătoria ei spectaculoasă a inclus luni de mers pe jos prin pasuri himalayene înghețate, deghizată ca o cerșetoare tibetană, pentru a evita autoritățile care interziceau accesul străinilor. Mai mult decât o simplă aventură, expediția ei a deschis ochii Occidentului la învățăturile budiste ascunse și a demonstrat determinarea unei femei de a-și urma destinul, indiferent de obstacole.
Alexandra David-Néel s-a născut pe 24 octombrie 1868 în Saint-Mandé, Franța. Crescută într-o familie burgheză, Néel a manifestat de tânără o pasiune pentru călătorii și spiritualitate. La 15 ani, a fugit de acasă pentru a explora Spania pe bicicletă, un act revoluționar pentru o fată din epoca victoriană.
Câțiva ani mai târziu, a studiat filozofia și religia la Sorbona, unde a fost influențată de scrierile orientale, apoi și-a început cariera de cântăreață de operă, un capitol al vieții ei care a durat destul de puțin, având în vedere că spiritul aventurier a preluat controlul.
În 1911, Alexandra David-Néel a părăsit Europa pentru a explora Asia. A locuit în India, unde l-a întâlnit pe Dalai Lama al XIII-lea, care i-a insuflat dorința de a studia budismul tibetan. A petrecut ani în Sikkim (acum parte din India), unde a învățat limba tibetană și a meditat în mănăstiri izolate.
A pătruns în Tibet pentru prima oară în 1916, ilegal, a fost expulzată și apoi a revenit în 1924. În anii 1920, Tibetul era interzis străinilor. Autoritățile britanice și chineze controlau accesul, dar Alexandra a decis să riște totul. Împreună cu Yongden, un tânăr tibetan pe care l-a adoptat, s-a deghizat într-o cerșetoare tibetană și într-un călugăr, traversând pe jos munții Himalaya.
După luni de suferințe, frig și foamete, Néel a reușit să ajungă în Lhasa, în 1924, devenind prima femeie europeană care a intrat în orașul sacru. „Nu există frontieră pe care să nu o poți depăși dacă o dorință arzătoare te motivează.” – Alexandra David-Néel
Alexandra David-Néel s-a evidențiat și ca o cercetătoare riguros. A studiat practicile tantrice ale budismului Tibetan, fenomenele paranormale (precum tumo, arta de a genera căldură corporală extremă) și a obținut cunoștințe de la maeștrii ngakpa.
În cartea Magic and Mystery in Tibet din 1929, ea detaliază modul în care călugării tibetani supraviețuiesc frigului prin tehnici avansate de respirație și meditație. Experiențele ei au adus în atenție puterea minții asupra corpului, influențând cercetători moderni precum Herbert Benson, care a studiat efectele Tumo la Harvard.
În ceea ce îi privește pe ngakpa, în tradiția budistă Vajrayana, acești meditanți extremi renunță la viața monastică convențională pentru a practica ritualuri tantrice ascunse, inclusiv Tumo, în singurătate absolută. David-Néel a petrecut luni alături de ei, învățând tehnicile avansate de respirație și
