Secetele, focurile și tăierile de copaci au avut un impact devastator asupra pădurii amazoniene, atrag atenția cercetătorilor.

Secetele, focurile și tăierile de copaci au avut un impact devastator asupra pădurii amazoniene, atrag atenția cercetătorilor.

Anul 2024 a fost unul catastrofal pentru pădurea tropicală amazoniană, o regiune esențială pentru menținerea echilibrului climatic global, afectată de incendii de mari dimensiuni și secetă extremă. Aceste fenomene îngrijorătoare au pus în pericol una dintre cele mai vaste și variate zone naturale ale lumii, care joacă un rol esențial în acumularea dioxidului de carbon și în menținerea echilibrului ecologic.

Condițiile meteorologice extraordinare, caracterizate de o secetă severă generată de fenomenul El Niño, au amplificat incendiile, făcând ca 2024 să fie cel mai devastator an pentru focuri în Amazon din 2005 până în prezent, conform Associated Press. Se suspectează că unele dintre aceste incendii ar putea fi provocate intenționat. Autoritățile consideră că anume aceste incendii au fost create deliberat pentru a facilita defrișarea și extinderea terenurilor destinate agriculturii, în special pentru creșterea bovinelor.

Pădurea amazoniană, ce se desfășoară pe o suprafață de două ori mai mare decât India și se întinde pe opt țări și un teritoriu, găzduiește circa 20% din apa dulce a lumii și o biodiversitate remarcabilă, cu peste 16.000 de specii de arbori documentate. Totuși, în numeroase națiuni ale regiunii, pădurea a fost exploatată într-un mod intensiv, iar protecția ei a fost adesea sacrificată pentru interese economice și crime organizate.

În Brazilia, cea mai mare parte a pădurii se află pe teritoriul național, iar aici defrișările au scăzut cu 30,6% comparativ cu anul anterior, atingând cel mai redus nivel din ultimele nouă ani, în urma schimbării guvernului. Totuși, în alte țări precum Bolivia, Venezuela, Columbia, Ecuador și Guyana, incendiile au înregistrat o creștere notabilă. Seceta reprezintă, de asemenea, o problemă majoră pentru pădurea amazoniană. Aceasta a dus la o scădere alarmantă a nivelului râului Amazon, provocând o criză de apă și hrană în comunitățile locale și determinând autoritățile să declare stări de urgență și să ofere asistență de urgență. Unul dintre principalii afluenți ai râului Amazon a atins nivelul minim înregistrat vreodată.

În ciuda acestor provocări, s-au realizat și progrese. La conferința ONU pentru biodiversitate din 2024, desfășurată în Columbia, s-a decis să se acorde o mai mare voce popoarelor indigene în procesul decizional legat de conservarea naturii, recunoscând astfel rolul crucial pe care aceste comunități îl au în protejarea pădurii. Totuși, experții avertizează că Amazonul se apropie de un „punct de cotitură” ecologic, după care degradarea ar putea deveni ireversibilă. Pentru a preveni acest scenariu, este imperativă o colaborare internațională, acțiuni ferme împotriva crimei organizate care facilitează defrișările ilegale și sustinerea strategiilor de conservare conduse de comunitățile locale.

Anul 2025 va reprezenta un moment crucial, când Brazilia va organiza prima conferință ONU pe teme climatice în regiunea Amazonului, oferind o oportunitate semnificativă de a întări eforturile globale pentru salvarea uneia dintre cele mai valoroase resurse ale planetei.