Cândva giganți ai apelor reci, codul din Marea Baltică atingea lungimi de peste un metru și greutăți de până la 40 de kilograme, fiind o specie simbolică alături de hering. În prezent, exemplarele mature rareori depășesc mărimea unei farfurii.
Un recent studiu relevă că zeci de ani de pescuit intens, combinate cu schimbările de mediu, au provocat modificări genetice în populația de cod din estul Mării Baltice. Publicată în revista *Science Advances*, cercetarea demonstrează pentru prima dată că o specie marină a suferit modificări detectabile la nivel genomic din cauza pescuitului, arată [EurekAlert](https://www.eurekalert.org/news-releases/1088040).
„Suprapescuitul selectiv a afectat genomul codului baltic răsăritean. Scăderea dimensiunii medii se leagă de o reducere a ratei de creștere. Este prima dovadă ce indică modificări evolutive în genomul unei populații marine supuse unei exploatări extreme,” spune Dr. Kwi Young Han, autoarea principală a cercetării.
## Individii cu o creștere accelerată sunt aproape dispăruți
Cercetătorii au descoperit [variante genetice](https://www.descopera.ro/stiinta/20863212-primul-paianjen-modificat-genetic-din-lume-produce-fire-de-matase-rosii-fluorescente) legate de creșterea corporală care au suferit selecție direcțională, adică au devenit mai frecvente sau mai rare în timp. Aceste regiuni genetice se intersectează cu gene asociate creșterii și reproducerii. De asemenea, s-a observat o inversiune cromozomială (modificare structurală asociată cu adaptarea ambientală) care urmează același tipar de selecție.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a analizat otoliții (pietrele urechii) a 152 de coduri capturate între 1996 și 2019 în bazinul Bornholm. Aceste structuri, asemănătoare inelelor din trunchiul copacilor, marchează creșterea anuală a peștelui. Utilizând analize chimice și secvențiere ADN de înaltă rezoluție, cercetătorii au monitorizat cum s-au schimbat creșterea și compoziția genetică a codului în 25 de ani.
[Rezultatele](https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.adr9889) indică faptul că indivizii cu o creștere rapidă sunt aproape dispăruți, iar aceia care ajung la maturitate mai devreme și la dimensiuni mai reduse au avut un avantaj evolutiv sub presiunea pescuitului.
## Selecția naturală încurajează peștii mai mici
„Atunci când cei mai mari indivizi sunt constant eliminați, [selecția naturală](https://www.descopera.ro/natura/20794874-cantecul-balenelor-este-foarte-asemanator-cu-vorbirea-umana-spun-cercetatorii) favorizează peștii mai mici, care se reproduc mai rapid. Asistăm la un proces evolutiv accelerat datorat intervenției umane,” explică Prof. Dr. Thorsten Reusch, șeful echipei de cercetare.
Acest lucru a dus la dispariția probabilă a variantelor asociate cu o creștere mai rapidă și maturizare întârziată. Codul supraviețuitor se maturizează mai devreme, este mai mic și are o capacitate reproductivă scăzută. Pierderea diversității genetice implică și o capacitate mai redusă de adaptare la [schimbările viitoare ale mediului](https://www.descopera.ro/natura/20867822-test-de-cultura-generala-cine-a-descoperit-schimbarile-climatice).
Datele din 2025 obținute în timpul expediției ALKOR arată că, în ciuda interdicției de pescuit, nu există semne evidente de redresare în ceea ce privește dimensiunea corporală a codului.
