În trecut, pescărușii reprezentau emblema libertății marine, fiind vânați doar de către artiștii fotografi. Totuși, astăzi, aceste păsări din ce în ce mai agresive au devenit o prezență obișnuită în jurul coșurilor de gunoi și pe terasele de pe litoral. Experții alertează: pescărușii nu mai practică pescuitul și, în locul acestuia, aleg fast-foodul pe care oamenii îl aruncă. Ceea ce pare o curiozitate amuzantă are, însă, consecințe ecologice grave.
Fenomenul, deja vizibil în întreaga Europă, scoate în evidență o schimbare profundă în comportamentul alimentar al acestor păsări marine. O cercetătoare de la Universitatea din Salford a creat o platformă denumită „Gulls Eating Stuff”, unde utilizatorii pot posta imagini cu pescăruși consumând cele mai neobișnuite alimente – de la hotdogi și resturi de brunch, până la hrană pentru pisici sau chiar deșeuri din mașinile de salubrizare.
De la prădători marini la hoți de gustări
În mod normal, pescărușii sunt prădători marini perfect adaptați pentru a pescui. Însă, în multe orașe de coastă, precum Veneția, Saint Ives din Marea Britanie sau chiar în unele stațiuni de pe litoralul românesc, pescărușii au început să abandoneze treptat acest obicei natural. În schimb, și-au dezvoltat aptitudini urbane: vânează sandvișuri, știu exact când sunt pauzele școlare și anticipază momentul în care chelnerul aduce mâncarea la terasă.
Cauza este simplă și îngrijorătoare: oportunismul. Așa cum explică specialistul Alice Rizely, cele mai multe specii de animale devin, în timp, consumatoare de „ceea ce este mai ușor de obținut”. Dacă pescuitul necesită efort și riscuri, dar oamenii oferă constant resturi, păsările aleg varianta cea mai sigură. Pe termen lung, însă, această adaptare forțată nu schimbă doar comportamentul unei specii, ci afectează întregul ecosistem.
Ce ne indică această transformare despre sănătatea mării
Comportamentul pescărușilor servește ca un indiciu indirect că mările nu mai sunt la fel de pline de pește precum erau odinioară. Poluarea, pescuitul excesiv și schimbările climatice contribuie la dezechilibrele din lanțul alimentar. Dacă un prădător precum pescărușul devine leneș și oportunist, înseamnă că în adâncuri se desfășoară ceva mai grav decât putem observa la suprafață.
Cercetătorii susțin că această tranziție spre un comportament de „gunoi urban” ar putea deveni permanentă. Odată ce aceste obiceiuri sunt învățate și transmise din generație în generație, revenirea la un regim natural devine aproape imposibilă. Iar dacă pescărușul nu mai joacă rolul său în reglarea populației de pești mici, pot apărea dezechilibre în întreg ecosistemul marin.
În unele orașe europene, au fost deja inițiate măsuri: pliante turistice care avertizează cu privire la „pericolul” pescă…
