O echipă de cercetători din Statele Unite a reconfigurat un agent patogen mortal, Aspergillus flavus, într-un compus cu potențial de combatere a cancerului. Aspergillus flavus, o ciupercă periculoasă asociată cu decesele neexplicate ale arheologilor ce au deschis morminte antice, ar putea deveni un instrument valoros în lupta împotriva cancerului, conform publicației Popular Science. Cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania au reușit să modifice chimic substanțele produse de această ciupercă, creând o nouă substanță capabilă să distrugă celulele leucemiei. Studiul a fost publicat pe 23 iunie în revista Nature Chemical Biology și reprezintă un pas semnificativ în descoperirea de noi tratamente oncologice bazate pe resurse naturale. Aspergillus flavus este una dintre cele mai comune specii de mucegai, întâlnită în sol și frecvent asociată cu infecții respiratorii severe. Istoric, a fost legată de presupuse „blesteme”, precum cele care au urmat deschiderii mormântului lui Tutankhamon în anii 1920 sau celui al regelui Cazimir al IV-lea în Polonia în anii ’70, când mai multe persoane din echipele de cercetare au murit subit. În ambele situații, s-a speculat că sporii fungici latenti ar fi fost adevărata cauză.
## Asperigimicinele, o nouă categorie de molecule cu efecte selective
Echipa de cercetare a descoperit o clasă de compuși numită RiPPs (peptide sintetizate ribozomal și modificate post-translațional) în structura genetică a ciupercii. Deși mii de asemenea molecule au fost identificate la bacterii, doar câteva au fost recunoscute până acum la fungi. Printr-o analiză combinată a datelor genetice și metabolice, cercetătorii au reușit să izoleze patru molecule noi, denumite asperigimicine, fiecare având o structură complexă formată din inele interconectate. Două dintre aceste molecule s-au dovedit eficiente în distrugerea celulelor leucemiei în condiții de laborator, fără necesitatea unor modificări suplimentare. O variantă, modificată prin adăugarea unei molecule lipidice, a avut efecte comparabile cu medicamentele clasice precum citarabina și daunorubicina, utilizate de zeci de ani în tratamentul leucemiei. Mecanismul lor de acțiune implică inhibarea diviziunii celulare prin afectarea microtubulilor, componente vitale pentru replicarea celulelor canceroase. În mod promițător, compușii nu au avut efecte semnificative asupra altor tipuri de celule, cum ar fi cele de cancer mamar, hepatic sau pulmonar, sugerând un grad ridicat de specificitate.
## Potențial farmaceutic și noi direcții de cercetare
Un factor crucial în funcționarea asperigimicinelor este rolul genei SLC46A3, care funcționează ca un „portal” celular, permițând compușilor să pătrundă eficient în celulele țintă. Descoperirea acestui mecanism oferă informații valoroase pentru dezvoltarea altor medicamente pe bază de peptide ciclice, multe dintre acestea necesitând modificări pentru a fi eficiente la nivel intracelular. Cercetătorii au identificat de asemenea gene similare în alte specii de fungi, ceea ce sugerează că ar putea exista o întreagă clasă de compuși terapeutici încă necunoscuți. Următorul pas va fi testarea asperigimicinelor pe modele animale, cu intenția de a începe, în viitor, studii clinice pe oameni. „Natura ne oferă o farmacie vastă, iar noi abia am început să explorăm potențialul său”, a declarat Sherry Gao, autoare a studiului. Echipa de cercetători speră că prin această abordare va reuși să transforme pericolele biologice din mediu în soluții inovatoare pentru unele dintre cele mai severe afecțiuni ale vremii noastre.
