O echipă internațională de geofizicieni a descoperit un fenomen geologic rar și semnificativ: un curent ascendent de magmă situat sub Platoul Salma din Oman. Jetul de magmă din manta, stratul intermediar al planetei, situat între nucleu și scoarță, ar fi modificat direcția plăcii tectonice indiene cu zeci de milioane de ani în urmă, contribuind la coliziunea acesteia cu Eurasia.
Ceea ce face ca descoperirea să fie excepțională este faptul că acest jet de magmă nu a generat niciodată activitate vulcanică la suprafață, fiind astfel „invizibil” până în prezent. Cercetătorii au reușit să-l localizeze folosind date seismice foarte detaliate, adunate de o rețea densă de stații din Oman. Fenomenul a fost denumit „Dani”, în onoarea fiului coordonatorului studiului, profesorul Simone Pilia de la Universitatea de Petrol și Minerale King Fahd din Arabia Saudită.
### O „fantomă” magmatică cu un impact semnificativ
Jetul de magmă descoperit sub Oman este considerat primul exemplu clar de flux ascensional fără activitate vulcanică de suprafață. Din acest motiv, autorii studiului l-au numit „fantomă magmatică”. Spre deosebire de formațiuni similare care susțin erupții vulcanice în locuri precum Hawaii, curentul din Oman este blocat sub o crustă continentală groasă, ceea ce îi împiedică generarea topirii prin decompresie, procesul prin care magma ajunge de obicei la suprafață.
Cercetările sugerează că acest jet ar fi ridicat ușor Platoul Salma, aflat la o altitudine de până la 2.000 de metri, și ar fi exercitat suficientă presiune asupra plăcii indiene pentru a-i modifica direcția de deplasare cu 25–40 de milioane de ani în urmă. Modificarea direcției coincide cu perioada coliziunii dintre India și Eurasia, coliziune ce a dus la formarea Munților Himalaya.
### Dovezi ascunse, dar cu un impact major
Pentru a valida ipoteza, echipa de cercetători a reconstruit deplasarea plăcii indiene și a demonstrat că stresul tectonic generat de curentul de magmă ar putea fi responsabil pentru schimbarea de direcție. În mod normal, astfel de formațiuni lasă urme vizibile, cum ar fi lanțuri de vulcani, insule sau fracturi tectonice, dar în acest caz, orice urmă a fost înghițită de zona de subducție Makran din apropiere.
„Lipsa activității vulcanice nu indică faptul că aceste jeturi nu există. Doar că nu am avut până acum tehnologia necesară pentru a le observa”, afirmă Pilia. Studiul sugerează că astfel de curenți ascendenți existenți dar tăcuți ar putea fi mult mai răspândiți decât s-a crezut anterior, în special sub continente cu crustă groasă, așa cum este și cazul Africii.
