Paleontologi din diferite instituții din Argentina, împreună cu un cercetător din Marea Britanie, au descoperit fragmente de solzi care au fost identificați ca aparținând lepidopterelor — o familie de insecte cu aripi ce include diverse specii de fluturi și molii — în mostre de excremente fosilizate găsite într-un sit de săpături din Parcul Național Talampaya, situat în vestul provinciei La Rioja din Argentina.
Săpăturile au fost inițiate în 2011 și au scos la iveală că regiunea a fost utilizată ca latrină comună de diverse specii de animale, inclusiv de ierbivore mari care reveneau frecvent în acea zonă.
Cercetătorii au adunat mostre de excremente fosilizate și le-au trimis către mai multe instituții pentru analiză. Una dintre aceste mostre a fost trimisă la Centrul Regional pentru Cercetare Științifică și Transfer Tehnologic din La Rioja, unde echipa studiului recent a făcut descoperirea.
Prin analiza probei cu diverse metode, cercetătorii au determinat că aceasta datează de aproximativ 236 de milioane de ani, provenind din mijlocul perioadei triasice, adică la doar 16 milioane de ani după extincția de la sfârșitul Permianului, care a anihilat în jur de 90% din speciile de animale de pe planetă, conform InterestingEngineering.
Printre materialele estecules, paleontologii au găsit solzi minusculi, având în jur de 200 de microni, pe care i-au atribuit unui lepidopter.
Proba provine din perioada de aproximativ 236 de milioane de ani
Cercetările anterioare estimau că lepidopterele au apărut pentru prima dată acum aproximativ 241 de milioane de ani, însă cea mai veche dovadă fosilă cunoscută până în prezent datează de acum numai 201 milioane de ani.
Aceasta lăsa un decalaj de 40 de milioane de ani în istoria evolutivă a acestor insecte, complicând înțelegerea momentului în care au apărut și a rolului lor în ecosistemele timpurii.
Noua descoperire din Argentina ajută astfel la completarea unei verigi lipsă cruciale din evoluția lepidopterelor și a condus la identificarea unei specii potențial necunoscute anterior, denumită Ampatiri eloisae de către cercetători.
Pe baza vechimii fosilei, cercetătorii afirmă că noua specie aparținea probabil subgrupului Glossata, ceea ce indică faptul că ar fi avut o trompă similară cu cea a fluturilor și moliilor moderne, utilizată pentru a consuma lichide precum nectarul.
O adaptare cheie născută din necesitate
În perioada triasică, plantele cu flori nu fuseseră încă în evoluție — pădurile erau dominate de conifere și cicade, care eliberau picături zaharoase pentru a facilita polenizarea. Aceste secreții dulci ar fi reprezentat o sursă ideală de hrană pentru insectele cu trompă, cum sunt lepidopterele timpurii.
Se estimează că trompa a apărut între 260 și 244 milioane de ani în urmă, la scurt timp după extincția masivă. Asta sugerează că structura de <a href="https://www.descopera.ro/natura/20675528-descoperire-socanta
