Dacă ai petrecut timp pe platformele de socializare recent, poate derulând prin feed la miezul nopții, deși știi că nu ar trebui, dar pur și simplu nu poți adormi, este posibil să fi dat peste videoclipuri care promovează o tehnică de somn numită „randomizarea cognitivă” (cognitive shuffling).
Conceptul, susțin susținătorii metodei, este de a-ți ocupa mintea cu imagini și gânduri aleatorii, folosind o formulă simplă: alege un cuvânt oarecare (de exemplu, „prăjitură”); concentrează-te pe prima literă (p) și fă o listă cu alte cuvinte care încep cu acea literă: pisică, pălărie, panou etc; imaginează-ți fiecare cuvânt, vizualizându-l în minte; când simți că ești pregătit, treci la următoarea literă din cuvântul inițial (r) și repetă procesul; continuă cu fiecare literă până când adormi sau alegi un alt cuvânt.
Această metodă este foarte populară pe Instagram și TikTok, dar are vreo fundamentare științifică?
Este eficientă „randomizarea cognitivă” în a te ajuta să adormi?
Răspunsul este: da, într-o ținută oarecare. Randomizarea cognitivă a fost popularizată de cercetătorul canadian Luc P. Beaudoin cu mai bine de un deceniu în urmă, când a publicat un studiu despre ceea ce el denumește „imaginare diversă în serie” (serial diverse imagining), o tehnică care te poate ajuta să adormi.
Un exemplu ipotetic prezentat de Beaudoin presupune ca o persoană să reflecteze asupra cuvântului „bocanc”, apoi asupra „bicicletă” (și să își imagineze o bicicletă), „bidon” (vizualizând un raft), „banană” (un bananier) și continuând în acest mod.
Apoi este transferat la litera următoare („o”) și se gândește la „Olanda”, unde își imaginează vag un marinar comandând cartofi prăjiți într-un local, în timp ce în fundal se aude o muzicuță.
Somnul, afirmă Beaudoin, apare repede. Conceptul este să te gândești pe scurt la un gând neutru sau plăcut și să treci frecvent la altul, fără legătură (la fiecare 5-15 secunde).
Este esențial să reziști tentației de a căuta o logică sau o conexiune între cuvinte. Scopul este să întrerupi gândirea logică și analitică, care te ține treaz.
Ce informații oferă alte cercetări despre această metodă?
Deși cercetările referitoare la această tehnică sunt încă la început, conceptul are o bază solidă. Studii anterioare arată că persoanele care dorm bine tind să aibă, înainte de somn, gânduri dezordonate, asemănătoare viselor, spre deosebire de cei cu insomnii, care sunt adesea concentrați pe griji, planuri sau zgomotele din jur, notează Science Alert.
Beaudoin clasifică gândurile în două categorii. Prima categorie include gândurile „insomnolente” (care împiedică somnul): griji, planificări, repetarea unor conversații sau probleme. A doua categorie este formată din gânduri „pro-somnolente” (care favorizează somnul): imagini onirice, senzații relaxante, gânduri fără sens logic.
„Randomizarea cognitivă” încearcă să întrerupă șirul gândurilor insomnolente și să genereze o stare mentală calmă, neutră, care să faciliteze adormirea.
Mai mult, această tehnică imită modul în care creierul funcționează natural în tranziția către somn: gânduri disparate, imagini întâmplătoare, așa-numitele „halucinații hipnagogice”, acele scurte secvențe ciudate pe care le observăm adesea înainte de a adormi.
Ce poți face dacă randomizarea cognitivă nu funcționează?
