Noile descoperiri efectuate cu telescopul spațial James Webb indică faptul că ceața albastră de mare înălțime de pe Pluto joacă un rol crucial în ajustarea climatului planetei pitice.
Pluto continuă să surprindă cercetătorii. Dacă în 2015 sonda New Horizons a transformat radical viziunea asupra planetei pitice, dezvăluind o lume acoperită cu câmpii înghețate și vârfuri ascuțite, acum telescopul spațial James Webb (JWST) aduce o nouă descoperire: ceața albastră care învăluie Pluto afectează direct clima acesteia, conform celor de la revista Live Science.
## Pluto, mai mult decât un ghețar îndepărtat
Această ceață se extinde pe o altitudine de peste 300 de kilometri și este compusă din particule organice complexe, rezultante din reacțiile între metan și azot, energizate de lumina solară.
Cercetătorii au formulat în 2017 ipoteza că această ceață funcționează ca un regulator termic: absoarbe lumina în timpul zilei și eliberează energie sub formă de radiație infraroșie pe timpul nopții, contribuind astfel la o răcire eficientă a atmosferei.
Temperatura înregistrată în straturile superioare ale atmosferei plutoniene este de aproximativ -203 grade Celsius, cu 30 de grade mai scăzută decât estimările inițiale bazate exclusiv pe prezența gazelor.
Cu toate acestea, testarea acestei teorii s-a dovedit a fi complicată din cauza lunii Charon, care orbitează atât de aproape de Pluto încât semnalele termice ale celor două corpuri cerești se suprapun. Problema a fost rezolvată abia în 2022, când instrumentele infraroșii ale JWST au reușit să identifice clar semnalul generat de ceața plutoniană.
## Un model climatic rar, cu implicații pentru Pământ
„Este o climă complet diferită de tot ce am observat până acum în sistemul solar”, a afirmat astronomul Tanguy Bertrand de la Observatorul din Paris, coordonatorul noii analize.
Confirmarea rapidă a ipotezei din 2017 reprezintă o raritate în domeniul științei planetare, spune Xi Zhang, cercetător la Universitatea din California, Santa Cruz: „De obicei, ia mult mai mult timp pentru ca teoria și observațiile să se alinieze”.
Această descoperire are consecințe nu doar pentru înțelegerea lui Pluto, ci și pentru explorarea altor lumi acoperite de ceață, precum Triton (satelitul lui Neptun) sau Titan (satelitul lui Saturn).
De asemenea, cercetătorii sugerează că Terra timpurie ar fi putut avea o atmosferă similară: un strat de particule organice ar fi putut ajuta la menținerea temperaturilor stabile, oferind astfel condiții propice pentru apariția vieții.
Având în vedere aceste noi informații, Pluto se prezintă din ce în ce mai clar ca un laborator natural pentru cercetarea climatului planetar în condiții extreme, iar observațiile continue cu James Webb promit să dezvăluie noi conexiuni între corpurile cerești din sistemul solar și istoria climatică a propriei noastre planete.
