La o mie de kilometri de Polul Nord, într-un munte înghețat din arhipelagul norvegian Svalbard, România păstrează o parte a patrimoniului său agricol. Acest patrimoniu constă în 1.216 probe de semințe din 76 de specii, trimise de Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava în cel mai sigur depozit de semințe din lume – renumitul Seif al Apocalipsei.
România are depozit în Seiful Apocalipsei
Depozitul Global de Semințe din Svalbard are scopul de a conserva biodiversitatea agricolă a planetei în fața unor catastrofe majore. Semințele românești, păstrate la temperaturi de -18 grade Celsius, sunt duplicatele de siguranță ale colecției naționale gestionate de echipa condusă de biologul Silvia Străjeru.
Banca din Suceava este singura instituție românească autorizată să trimită probe în banca de gene de la Svalbard. Calitatea superioară a materialului genetic și respectarea unor standarde internaționale stricte i-au permis să devină parte a acestui grup select de 127 de organizații din întreaga lume.
„Trimitem doar probe care au o viabilitate aproape de 100% și care reprezintă material genetic unic, valoros pentru agricultură și securitatea alimentară a României”, explică Silvia Străjeru. Semințele sunt ambalate în plicuri speciale din aluminiu, vacuumate, pentru a asigura impermeabilitatea și durabilitatea în timp.
Expediții strategice, doar în sezonul rece
România a început colaborarea oficială cu Seiful Apocalipsei în 2019, printr-un acord semnat cu Ministerul Agriculturii din Norvegia. Prima expediere a avut loc în februarie 2020 și a inclus 312 probe de cereale și 104 de leguminoase. O altă tranșă semnificativă, cu 543 de probe, a fost trimisă în 2022. De fiecare dată, transportul s-a realizat exclusiv în lunile reci, pentru a proteja integritatea semințelor.
„Nu trimitem niciodată vara, deoarece semințele sunt scoase de la -20 de grade și trebuie să menținem condiții corespunzătoare pe parcursul transportului,” afirmă biologul.
Ce conțin cutiile românești trimise în permafrost
Cele mai numeroase specii din colecția românească de la Svalbard sunt grâul (171 de probe), porumbul (148), ovăzul (95) și orzul (93). În rândul leguminoaselor predomină fasolea (149 de probe), urmată de mazăre (21). Fructele și legumele includ roșiile (67 de probe), castraveții (65) și ardeii (41).
„Ne-am îndeplinit misiunea. Avem responsabilitatea de a proteja acest patrimoniu genetic, nu doar la Suceava, ci și într-un loc sigur, în caz de cataclism global,” subliniază Străjeru. Un exemplu așteptat este colecția Siriei, pierdută în timpul războiului civil și refăcută cu ajutorul rezervelor de la Svalbard – 90.000 de probe au fost astfel recuperate.
O echipă restrânsă, dar esențială
Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava funcționează din 1990 și este, din 2018, sub coordonarea Academiei de Științe Agricole și Silvice. Are 23 de angajați, dintre care 13 sunt cercetători specializați în biologie, chimie, agronomie sau ecologie.
„Avem o bază de date cuprinzătoare, creată și dezvoltată de echipa noastră, care integrează toate informațiile despre probele din colecții. Este un sistem de evidență rar întâlnit la bănci genetice din lume,” afirmă Străjeru.
Fosta misiune tăcută a Sucevei s-a transformat, treptat, într-o contribuție strategică la securitatea alimentară globală. O bijuterie a științei agricole românești, la capătul lumii, în așteptarea unui viitor.
