După mulți ani de strategii și organizare, compania japoneză ispace a pierdut din nou oportunitatea de a realiza prima aselenizare cu succes a unui vehicul spațial privat japonez. Sonda Resilience, lansată în cadrul misiunii Hakuto-R Mission 2, s-a prăbușit pe suprafața Lunii pe 5 iunie, la finalul unei coborâri care ar fi trebuit să se finalizeze cu o atingere delicată în zona Mare Frigoris.
Este al doilea eșec major pentru ispace, după ce prima încercare similară din aprilie 2023 a avut o prăbușire comparabilă, conform CNN. În ambele situații, contactul cu naveta s-a pierdut în ultimul moment, iar analiza preliminară a semnalat probleme tehnice grave care au împiedicat decelerarea sufficientă pentru o aselenizare „soft”.
De ce a avut loc prăbușirea navei Resilience și ce s-a întâmplat
În timpul ultimei faze a coborârii, la doar 192 de metri de suprafața lunar, contactul cu Resilience a fost brusc întrerupt, la un minut și 45 de secunde înainte de momentul programat pentru atingerea solului. Datele telemetrice examinate ulterior sugerează că sistemul de măsurare prin laser, responsabil cu estimarea altitudinii, a avut întârzieri în livrarea informațiilor cruciale către computerul de bord.
Această întârziere a împiedicat sistemele de control ale navei să reduce viteza în mod adecvat, ceea ce a determinat o „aterizare dură” – un impact cu suprafața la o viteză prea mare pentru ca vehiculul să reziste.
O astfel de coliziune nu doar că a compromis complet misiunea principală, dar a făcut imposibilă desfășurarea roverului Tenacious, construit de subsidiara europeană a companiei, destinat să colecteze o mostră de sol lunar. De asemenea, a fost pierdut și un experiment artistic: Moonhouse, o replică miniaturală a unei case suedeze, menită să devină primul „refugiu” simbolic de artă pe Lună.
Un eșec care nu oprește aspirațiile lunare ale Japoniei
Chiar dacă misiunea a eșuat, oficialii ispace au declarat că nu își abandonează planurile. Fondatorul companiei, Takeshi Hakamada, a subliniat în conferința de presă că vor continua explorarea lunară, iar lecțiile învățate vor fi aplicate în următoarele două misiuni, programate pentru 2027. Acestea vor folosi un nou model de lander, Apex 1.0, cu o greutate de două ori mai mare decât Resilience și capabilități îmbunătățite.
Misiunea Hakuto-R Mission 2 nu a făcut parte din programul american CLPS (Commercial Lunar Payload Services), dar a avut la bord cinci încărcături utile, printre care un instrument de măsurare a radiațiilor cosmice, un sistem experimental de extracție a oxigenului și hidrogenului din apa lunară, și un proiect de cultivare a algelor în spațiu.
Într-un peisaj în care companiile private visează tot mai mult la Luna, eșecul japonezilor vine într-un moment în care alți actori – precum Intuitive Machines sau Firefly Aerospace – au reușit recent aselenizări cu diverse grade de succes, dar funcționale.
În ciuda acestui fapt, Japonia a obținut o victorie anul trecut prin agenția sa spațială JAXA, care a realizat o aselenizare cu misiunea SLIM în ianuarie 2024. Pentru ispace însă, provocarea rămâne: să convertească un vis comercial într-o realitate inginerească solidă.
