În decursul a câtorva decenii, rețelele de socializare au transformat radical modul în care ne trăim viața, comunicăm și percepem realitatea.
Platforme precum Facebook, Instagram, TikTok și X (fost Twitter) ne conectează la un flux permanent de informații, dar și la o comparație socială constantă, la o validare efemeră și la o anxietate latentă.
Cu toate acestea, influența lor asupra sănătății mintale rămâne un subiect dezbătut, cu cercetări care indică atât avantaje, cât și riscuri semnificative.
În ce mod ne influențează rețelele sociale creierul?
Neuroștiința a demonstrat că utilizarea excesivă a rețelelor sociale activează aceleași căi neuronale ca și dependențele de substanțe. Derularea neîncetată a feed-ului induce eliberarea de dopamină, un neurotransmițător legat de plăcere și recompensă, generând un cerc vicios de dependență psihologică. O cercetare publicată în Nature Communications (2022) a relevat că utilizatorii care petrec mai mult de două ore zilnic pe rețelele sociale au un risc crescut de a dezvolta simptome depresive, iar tinerii care accesează aceste platforme noaptea prezintă probleme semnificative de somn.
Pe de altă parte, studii realizate la Universitatea Harvard sugerează că, în doze moderate, rețelele sociale pot promova conexiuni sociale autentice, mai ales în rândul persoanelor izolate. Comunitățile virtuale oferă suport celor cu afecțiuni cronice sau tulburări de anxietate, unde pot întâlni oameni cu experiențe asemănătoare. Problema apare atunci când utilizarea devine compulsivă, iar spațiul virtual își ia locul interacțiunilor din viața reală.
Comparația socială: un motor al anxietății moderne
Unul dintre cele mai dăunătoare efecte ale rețelelor sociale este sindromul comparației sociale ascendente – tendința de a ne evalua viața prin prisma momentelor, adesea filtrate și distorsionate, pe care alții le postează online. Un experiment desfășurat de Universitatea din Pennsylvania a solicitat participanților să-și limiteze timpul petrecut pe Instagram la 30 de minute pe zi. După trei săptămâni, aceștia au raportat niveluri semnificativ reduse de anxietate și depresie. Aceasta deoarece, fără expunerea constantă la vieți „perfecte”, participanții și-au recăpătat perspectiva asupra realității.
Problema devine mai acută în rândul adolescenților. Raportul State of Mind al Royal Society for Public Health (UK) a clasificat Instagram ca fiind cea mai dăunătoare platformă pentru sănătatea mintală a tinerilor, din cauza presiunea de a părea perfect. Filtrele, modificările și viața „de fațadă” creează standarde nerealistice, conducând la tulburări de imagine corporală și auto-depreciere.
De la FOMO la JOMO: schimbarea paradigmelor
Fenomenul FOMO (Fear of Missing Out) a prevalat în discuțiile despre rețelele sociale timp de mulți ani, dar acum se conturează un contracurent: JOMO (Joy of Missing Out). Tinerii, în special generația Z, încep să aprecieze deconectarea. Un sondaj Global Web Index (2023) arată că 40% dintre utilizatorii de social media cu vârsta sub 24 de ani își activează „modul avion” pentru intervale lungi, iar aplicații care monitorizează timpul de utilizare devin din ce în ce mai populare.
Platformele înseși caută să se adapteze. Instagram a implementat opțiunea de a ascunde like-urile, iar TikTok îi avertizează pe utilizatori să ia pauze. Totuși, scepticii afirmă că aceste măsuri sunt aproape ineficiente, deoarece algoritmii continuă să favorizeze conținutul care atrage atenția, chiar dacă provoacă stres.
Cum putem utiliza rețelele sociale într-un mod mai sănătos?
Un prim pas ar fi conștientizarea timpului petrecut – aplicații precum Screen Time (iOS) sau Digital Wellbeing (Android) oferă statistici clare. Ideal ar fi să nu depășiți 60 de minute pe zi pe rețele sociale. De asemenea, aveți în vedere curățarea feed-ului – dacă anumite conturi vă fac să vă simțiți
