Lepra a fost prezentă în Americi cu mult înainte de venirea coloniștilor. Deși a fost considerată timp îndelungat o boală adusă de către coloniștii europeni, lepra ar putea avea, în realitate, o istorie mult mai îndelungată pe acest continent.
O echipă internațională de cercetători de la Institutul Pasteur, CNRS (Franța) și Universitatea din Colorado (SUA), în colaborare cu numeroase instituții din America și Europa, a descoperit că o a doua specie de bacterii asociată cu lepra, Mycobacterium lepromatosis, infecta deja oamenii pe continentul american acum cel puțin 1.000 de ani, cu secole înainte de sosirea europenilor.
Rezultatele au fost publicate în revista Science.
Lepra constituie o boală neglijată, provocată în principal de bacteria Mycobacterium leprae, afectând anual aproximativ 200.000 de oameni la nivel global. Deși M. leprae rămâne principalul agent patogen, acest studiu a fost axat pe o specie diferită, Mycobacterium lepromatosis, identificată pentru prima dată în 2008 în SUA, la un pacient mexican, și ulterior în 2016 la veverițele roșcate din Insulele Britanice.
Coordonat de cercetători de la Laboratorul de Paleogenomică Microbiană din cadrul Institutului Pasteur și CNRS, împreună cu Universitatea din Colorado și în parteneriat cu comunități indigene și peste 40 de specialiști internaționali (inclusiv arheologi), studiul a analizat ADN-ul din aproape 800 de probe, atât din rămășițe umane antice descoperite prin arheologie, cât și din cazuri clinice recente care prezentau simptome de lepră.
Rezultatele indică faptul că M. lepromatosis era deja prezentă în America de Nord și de Sud cu mult înainte de colonizarea europeană, oferind o viziune mai clară asupra diversității genetice actuale a bacteriilor patogene din genul Mycobacterium.
„Această descoperire ne transformă fundamental viziunea asupra istoriei leprei în America. Demonstrează că o formă a bolii era deja endemică în rândul populațiilor indigene cu mult timp înainte ca europenii să ajungă aici”, afirmă dr. Maria Lopopolo, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Institutul Pasteur.
Echipa a reușit să reconstruiască genomurile bacteriei M. lepromatosis din indivizi antici găsiți în Canada și Argentina. Deși distanța geografică dintre aceste locații este de mii de kilometri, tulpinile vechi de aproximativ 1.000 de ani s-au dovedit surprinzător de apropiate din punct de vedere genetic, notează Phys.org.
Deși cele două specii patogene (M. leprae și M. lepromatosis) fac parte din ramuri distincte în arborele evolutiv, aceste ramuri sunt genetic mai apropiate între ele decât de orice altă ramură cunoscută. Această apropiere genetică, combinată cu distanța geografică, sugerează o răspândire rapidă a agentului patogen pe continent, probabil în decursul doar câtorva secole.
Cercetătorii au identificat și mai multe linii genetice noi, inclusiv o ramură ancestrală ce pare să fi derivat din restul speciilor cunoscute cu peste 9.000 de ani în urmă, dar care continuă să infecteze oameni în America de Nord. Acest lucru semnalează o diversificare veche și persistentă a bacteriei pe continent, precum și o diversitate puțin studiată.
O descoperire notabilă este că tulpinile identificate în veverițele roșcate din Marea Britanie (2016) fac parte dintr-o linie americană care a fost adusă în Insulele Britanice în secolul al XIX-lea, unde s-a răspândit ulterior. Aceasta sugerează o capacitate recentă a patogenului de a traversa continente, cel mai probabil prin schimburi comerciale sau migrații umane.
„Abia începem să înțelegem diversitatea și mobilitatea globală a acestui agent patogen descoperit relativ recent.
