O analiză genetică a unui schelet neolitic descoperit în China sugerează existența unei populații umane dispărute, până acum necunoscute, ce a avut influențe asupra genomului tibetanilor contemporani. O recentă descoperire genetică a relevat o populație umană, identificată prin studiul ADN-ului unei femei care a trăit în urmă cu aproximativ 7.100 de ani în actuala provincie Yunnan, situată în sud-vestul Chinei, conform Live Science.
Cercetarea a dezvăluit un fapt cu adevărat surprinzător.
Studiul, publicat pe 29 mai în revista Science, examinează 127 de genomuri umane antice din această zonă și oferă indicii despre o „linie fantomă” care ar fi avut un rol în constituția genetică a tibetanilor de astăzi. Femeia, denumită Xingyi_EN, a fost găsită într-o groapă fără obiecte funerare, la situl arheologic Xingyi. Poziția sa flectată și absența ofrandelor indică o înmormântare simplă, caracteristică comunităților de vânători-culegători. Datarea cu carbon a indicat o vechime de peste șapte milenii, iar analiza izotopică a dietei a confirmat stilul de viață non-agricol.
Totuși, surpriza a venit din analiza ADN-ului: Xingyi_EN nu prezintă asemănări genetice semnificative cu populațiile est-asiatice sau sud-asiatice. În schimb, structura sa genetică indică o legătură cu o ramură profund divergentă a oamenilor moderni, numită de cercetători Basal Asian Xingyi lineage, o populație care s-ar fi separată de celelalte grupuri umane cu cel puțin 40.000 de ani în urmă.
Această „linie fantomă” este definită ca o populație umană fără dovezi arheologice, dar care poate fi dedusă statistic din urmele genetice din genomurile moderne. În cazul tibetanilor, a fost identificată anterior o componentă misterioasă, dar fără o sursă cunoscută. Xingyi_EN ar putea reprezenta o verigă lipsă în acest context genetic.
Linia genetică a acestei populații a rămas izolată timp de milenii.
De-a lungul mileniilor, această linie genetică a rămas izolată, fără amestec cu alte grupuri. Ulterior, indivizi din această ramură s-au încrucișat cu populații est-asiatice, iar populația mixtă rezultată ar fi contribuit la patrimoniul genetic al unora dintre tibetanii de astăzi.
Cercetătoarea Qiaomei Fu, coautoare a studiului și membră a Institutului de Paleontologie Vertebrată și Paleoantropologie din Beijing, subliniază că aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență. Deși indiciile sunt convingătoare, concluziile se bazează pe un singur individ. Este necesară, totuși, realizarea unor cercetări suplimentare și descoperirea altor schelete similare pentru a confirma legătura dintre această linie fantomă și populațiile tibetane actuale.
