Anotimpurile se transformă – asta am remarcat cu toții – iar natura ne reamintește frecvent cât de vulnerabili suntem în fața furiei sale. Printre cele mai severe calamitați naturale, inundațiile generează distrugere, suferință și numeroase întrebări.
Dar care a fost cea mai devastatoare inundație din istorie? Unde s-a petrecut, câți oameni au pierit și ce anumiți factori au transformat o furtună obișnuită într-un cataclism mondial?
În vara anului 1931, China a fost afectată de o inundație catastrofală, considerată și în prezent cea mai mortală din istoria umanității. Nu a fost doar o situație de ploi abundente sau de un râu care a ieșit din albie. A fost un șir de evenimente care au transformat o catastrofă naturală într-un coșmar aproape apocaliptic.
## Potopul din 1931 – China sfâșiată de ape
Înainte de 1931, China se confrunta deja cu condiții climatice extreme. Anii anteriori au fost caracterizați prin secetă severă, iar solul uscat nu mai putea absorbi apa când ploile nu încetau să cadă în primăvara acelui an. Însă au existat și alți factori care au facilitat și amplificat tragedia: infrastructură slabă – multe diguri și baraje fuseseră construite inadecvat sau neglijate de decenii. În anumite locuri, acestea erau realizate din pământ și nu au rezistat întinderii apei. [Defrișarea masivă](https://www.descopera.ro/natura/20814185-cea-mai-mare-insecta-din-lume-risca-sa-dispara-din-cauza-obsesiei-noastre-pentru-ciocolata): tăierile de arbori în scop agricol au făcut ca solul să nu mai fie capabil să absoarbă apa, crescând astfel debitul fluvilor. Și, nu în ultimul rând, reacția lentă a autorităților: China era fracturată politic, iar războaiele civile din anii anteriori slăbiseră capacitatea de intervenție.
Trei fluvii majore – Yangtze, Huai și Huang (Fluviul Galben) – au ieșit din matcă în același timp. Ploile incessante, împreună cu topirea zăpezilor montane, au dus la o înghițire efectivă a satelor, orașelor și terenurilor agricole de către apă. Barajele, multe dintre ele prost concepute sau neglijate, au cedat rând pe rând, lăsând apa să se reverse nestingherită.
Zonele cele mai afectate au fost cele din bazinul fluviului Yangtze, unde apele au inundat provinciile Hubei, Hunan și Jiangxi. Orașul Wuhan, situat la confluența Yangtze și Han, a fost complet scufundat, cu ape ce au atins etajul al doilea al clădirilor, Câmpia de nord, unde fluviile Huai și Huang (Galben) au revărsat simultan, transformând vaste zone agricole în mlaștini, și regiunea Jiangsu, unde ruptura digurilor a amplificat valurile, împingând apele până la 50 km în interiorul teritoriului.
Peste 3,7 milioane de oameni au murit direct [din cauza inundațiilor](https://www.descopera.ro/natura/20749151-plantele-care-economisesc-sute-de-miliarde-de-dolari-in-protectia-impotriva-inundatiilor) sau a foametei și bolilor următoare, iar aproximativ 50 de milioane de persoane și-au pierdut locuințele, în timp ce 180.000 km² de teren au fost sub ape – o arie mai mare decât întreaga Românie. Boli precum holera și tifosul au devastat populația, iar lipsa hranei a condus la acte de canibalism în anumite zone.
Inundația nu a fost doar o tragedie imediată. Ea a generat o criză umanitară ce a persistat ani întregi. Agricultura a fost distrusă, iar recolta de orez, esențială pentru supraviețuirea chinezilor, a fost devastată.
