Povestea dezvoltării umane este departe de a fi o narațiune liniară, cu trepte definite și progrese constante. Dimpotrivă, este plină de ramificații ciudate, hibrizi neobișnuiți și specimene care nu se încadrează nicăieri. Un astfel de exemplu confuz este Maba 1, un craniu găsit în China care refuză, practic, să fie clasificat în vreuna dintre speciile umane cunoscute.
Departe de a fi „doar” un alt hominid preistoric, Maba 1 provoacă întrebări serioase despre cine am fost și cum am ajuns aici. Deși inițial fusese identificat ca un posibil „Neanderthalian chinez”, o analiză recentă mai amănunțită a arătat că, de fapt, acest individ nu aparține niciunei specii de hominizi cunoscută.
## Maba 1, craniul care sfidează clasificarea
Găsit în 1958 într-o peșteră din provincia Guangdong, când niște agricultori adunau guano de liliac pentru fertilizare, craniul parțial al lui Maba 1 a stârnit interes încă de la început. Totuși, fragmentele găsite – o parte din calotă și câteva oase faciale – sunt insuficiente pentru o identificare clară, mai ales într-un peisaj evolutiv deja complex.
Primele teorii l-au asociat pe Maba 1 cu Neanderthalienii, bazându-se în principal pe caracteristicile faciale. Totuși, un nou studiu, bazat pe scanări CT avansate ale structurii interne a craniului, contestă această teorie. Cercetătorii au examinat detalii precum sinusurile, cavitatea craniană și vasele diploice (structuri din stratul spongios al osului cranian), descoperind un amestec de caracteristici care se regăsesc la mai multe tipuri de hominizi arhaici.
Structura generală a craniului este asemănătoare într-o oarecare măsură cu Homo erectus, dar lobul frontal este prea scurt pentru a valida această clasificare. În plus, lipsesc complet trăsăturile distinctive ale Homo neanderthalensis. De asemenea, o ipoteză anterioară sugera că Maba 1 ar putea avea legături cu enigmaticii Denisovani, dar dimensiunile reduse ale creierului contestă și această idee.
Prin urmare, concluzia cercetării este evidentă: Maba 1 nu poate fi inclus în niciun grup de hominizi cunoscut.
### O eră a umanității plină de ciudați evolutivi
Deși pare surprinzător că un astfel de individ nu poate fi plasat în arborele nostru genealogic, cercetătorii afirmă că nu este chiar atât de neobișnuit. Maba 1 datează din Pleistocenul Mijlociu, o perioadă denumită de antropologi „muddle in the middle” – adică acel moment al evoluției când totul părea amestecat și confuz.
În această eră, specimenele umane nu respectau limite clare între specii. Era o epocă în care existau, interacționau (și probabil se reproduc) grupuri diverse de hominizi, rezultând indivizi care combinau trăsături de la mai multe linii evolutive.
Astfel de „anomalii” au fost descoperite și în Africa și Eurasia, precum un Homo sapiens-ish din Maroc, un hominid incert din Tanzania și un alt specimen bizar din Zambia, toate având vârste similare cu Maba 1. Surprinzător este că Maba 1 prezintă trăsături comune cu toate aceste exemplare africane, deși a trăit la mii de kilometri distanță, în estul Asiei.
Această distribuție extinsă și lipsa de uniformitate genetică și morfologică sugerează că în Pleistocenul Mijlociu specia umană era într-o fază foarte fluidă, cu numeroase „verigi lipsă” care poate că nici nu s-au păstrat în fosile.
### De la enigmă locală la simbol global al haosului evolutiv
