Ingineria celulară care a revoluționat oncologia, terapia CAR-T, se pregătește pentru o schimbare radicală: în loc să fie fabricată în laboratoare costisitoare, ar putea fi realizată direct în organismul pacientului. Această inovație nu doar că promit să diminueze semnificativ costurile și timpii de așteptare, dar ar putea aduce tratamentul în accesibilitatea unui număr mult mai mare de pacienți.
Terapia cu celule CAR-T (T-cell cu receptor de antigen chimeric) reprezintă una dintre cele mai impresionante descoperiri în bătălia împotriva cancerului. A început ca un proiect secundar, privit cu neîncredere în anii ‘90, când cercetători precum Bruce Levine și Carl June erau invitați în sesiunile finale ale congreselor medicale. Astăzi, însă, această tehnologie este o arma puternică împotriva cancerelor de sânge, cum ar fi leucemia sau limfomul, având potențial de extindere către tumori solide și afecțiuni autoimune.
În forma sa actuală, terapia implică extragerea limfocitelor T din sângele pacientului, modificarea lor genetică în laborator pentru a combate celulele canceroase, multiplicarea acestora, criogenarea și reintegrarea în organism. Întregul proces durează săptămâni, costă sute de mii de dolari și este disponibil doar în aproximativ 200 de centre medicale din SUA.
Problema este evidentă: prea costisitor, prea lent, prea restricționat. În unele situații, pacienții nu ajung nici să beneficieze de tratament. „Peste jumătate dintre pacienții din lista noastră de așteptare au decedat înainte de a primi o doză de CAR-T,” a afirmat Joseph McGuirk, expert în terapii celulare la University of Kansas Medical Center.
Soluția: ingineria direct în corp
Aici intervine concepția inovatoare de a modifica celulele T direct în organism, printr-o abordare in vivo. Companiile de biotehnologie propun administrarea unui tratament care transportă gena receptorului CAR direct în sânge. Astfel, celulele pacientului devin „ucigași de cancer” fără a mai fi necesară extracția sau procesarea externă.
Printre liderii acestui nou curent se numără Capstan Therapeutics (fondată de Levine, June și Drew Weissman, laureat Nobel pentru vaccinurile ARNm) și Azalea Therapeutics, co-fondată de Jennifer Doudna, inventatoarea CRISPR. Deja, colosi farmaceutici precum AstraZeneca investesc miliarde în startup-uri care dezvoltă terapii in vivo, iar primele teste pe subiecți umani au început.
Principiul este simplu, dar provocarea tehnică este imensă: tratamentul trebuie să modifice exclusiv celulele T și să evite alte tipuri de celule. Soluțiile variază de la vectori lentivirali modificați (de exemplu, cei de la Interius BioTherapeutics) la vectori care vizează mai mulți receptori specifici ai celulelor T (precum cei de la Umoja Biopharma), pentru o eficiență crescută și o replicare mai exactă a răspunsului imun natural.
Dacă aceste soluții se dovedesc fezabile, terapia CAR-T ar putea deveni mult mai accesibilă. O doză de terapie in vivo ar putea costa o fracțiune din cele 500.000 de dolari necesare în prezent pentru o terapie standard.
Riscuri, limitări și alternative mai sigure
Deși promițătoare, această nouă generație de terapii nu este lipsită de riscuri. Utilizarea vectorilor virali din interiorul organismului aduce în discuție problema integrării necontrolate a genei CAR în genomul celulelor. Dacă gena se inserează într-un loc inadecvat, poate provoca apariția unor cancere secundare—o îngrijorare reală și în terapiile ex vivo, unde cel puțin celulele pot fi evaluate înainte de administrare.
Pentru a
