Suntem singuri în Univers? Și cum a fost creată planeta pe care o numim „acasă”? Pentru a răspunde la aceste întrebări, astronomii au căutat și au descoperit candidați de discuri protoplanetare în centrul galaxiei noastre.
De zeci de ani, astronomii investighează aceste întrebări cercetând modul în care se formează planetele. În această căutare, au găsit sute de discuri protoplanetare, adică formațiuni de gaz și praf ce se dezvoltă în jurul stelelor tinere, asemănătoare cu ceea ce se crede că a fost sistemul nostru solar în tinerețe.
Până acum, majoritatea acestor discuri au fost observate în zonele calme ale galaxiei. Însă o nouă descoperire ar putea transforma fundamental înțelegerea noastră despre formarea sistemelor planetare: candidați de discuri protoplanetare au fost descoperiți în centrul galaxiei.
Peste 500 de nuclee stelare dense din inima Căii Lactee sunt candidați pentru discuri protoplanetare.
O echipă internațională de astronomi a identificat peste 500 de nuclee dense în curs de dezvoltare, multe dintre ele probabil având discuri protoplanetare, în trei nori moleculare din Zona Moleculară Centrală (CMZ) a Căii Lactee. Această zonă, situată aproape de centrul galactic, este caracterizată prin presiuni și densități extreme, un mediu complet diferit față de regiunile liniștite unde se observă de obicei nașterea stelelor și planetelor.
Studiul a fost realizat de cercetători de la Observatorul Astronomic din Shanghai, Institutul Kavli pentru Astronomie și Astrofizică al Universității Peking (ambele din China) și Universitatea din Köln (Germania). El oferă o perspectivă rară asupra modului în care pot apărea stele și planete în cele mai dificile și tumultoase colțuri ale galaxiei.
O nouă fereastră către Univers, deschisă cu ajutorul ALMA.
Detectarea acestor structuri în CMZ este o provocare majoră. Regiunile sunt îndepărtate, slab luminate și acoperite de straturi dense de praf interstelar. Pentru a depăși aceste obstacole, astronomii au utilizat telescopul ALMA (Atacama Large Millimeter/submillimeter Array), care îmbină semnalele a zeci de antene dispuse pe kilometri întregi pentru a obține o putere de rezoluție excepțională, suficientă pentru a „vedea” detalii de până la 1.000 de unități astronomice, chiar și la o distanță de 8,3 kiloparseci (aproximativ 17 miliarde de unități astronomice).
Cercetătorii au aplicat o tehnică de observație dual-band, înregistrând simultan date la două lungimi de undă. Asemenea simțului nostru, care distinge obiectele prin contrastul de culoare, această metodă oferă informații esențiale despre temperatura, compoziția și structura prafului din aceste sisteme îndepărtate, explică EurekAlert.
„Numai cu ALMA putem deschide această nouă fereastră precisă către una dintre cele mai enigmatice regiuni ale galaxiei noastre”, a declarat prof. Lu Xing, coordonatorul proiectului.
Puncte roșii misterioase și semnale ale formării planetelor.
Printre cele mai surprinzătoare descoperiri: peste 70% dintre aceste nuclee dense prezintă o înroșire spectrală neașteptată. După excluderea erorilor de observație, astronomii au propus două explicații, ambele implicând existența discurilor protoplanetare.
„Am fost uimiți să observăm aceste ‘puncte roșii’ răspândite în toți norii moleculare. Ele ne dezvăluie adevărata natură ascunsă a acestor nuclee stelare,” a afirmat Xu Fengwei, autorul principal al studiului.
O posibilă explicație este că aceste nuclee nu sunt sfere transparente și omogene, cum se credea anterior. În interiorul lor ar putea exista structuri dense.
