Titlu: Psihoterapia asistată de AI: Inovație tehnologică sau provocare etică?
Într-o eră în care inteligența artificială (AI) devine o parte din ce în ce mai integrantă a vieții cotidiene, domeniul sănătății mintale suferă o schimbare notabilă. Un număr tot mai crescut de terapeuți optează pentru utilizarea instrumentelor AI care captează ședințele de terapie, încercând să minimizeze sarcinile administrative și să își optimizeze activitatea. Totuși, această avansare vine cu un preț: se ridică întrebări etice tot mai presante și temeri legate de consimțământul informat, intimitatea pacienților și protecția datelor personale.
📌 Tehnologia care aduce eficiență: „scribi digitali”
Companii precum Upheal, Blueprint și Heidi Health furnizează soluții AI care transcriu și sintetizează automat informațiile din ședințele terapeutice. Aceste instrumente, denumite „scribi digitali”, sunt concepute pentru a genera note clinice esențiale care să acopere justificările legale, rambursările de la asigurători și auditările calității.
Pentru mulți terapeuți, această tehnologie reprezintă o ușurare. Psihologul Hannah Weisman din Seattle afirmă că redactarea manuală a notelor clinice a fost una dintre cele mai stresante sarcini din practica sa. După ce a început, în 2024, să utilizeze un scrib digital de la Heidi Health, Weisman estimează că economisește aproximativ 5 minute per client—un beneficiu semnificativ într-o zi aglomerată.
🧠 Mai mult timp pentru pacienți… dar ce se întâmplă cu confidențialitatea?
Deși avantajele privind eficiența muncii sunt evidente, integrarea AI în gestionarea fragilităților emoționale subliniază preocupări delicată, precum natura relației terapeut-client și etica în colectarea și procesarea datelor.
Înregistrarea audio a ședințelor de terapie nu este lipsită de riscuri. Cele mai importante îngrijorări includ:
– Posibilitatea ca datele să fie interceptate, pierdute sau compromise;
– Utilizarea conversațiilor pentru instruirea viitoare a modelelor AI, fără consimțământul explicit al pacientului;
– Disconfort emoțional pentru clienți, care s-ar putea simți inhibați știind că sunt înregistrați.
Dr. Vaile Wright, director la American Psychological Association, subliniază că integrarea AI în psihoterapie progresează „prea rapid, fără suficiente cercetări asupra impactului psihologic sau calității terapiei”. În absența unui cadru de reglementare clar, riscurile de abuz sunt reale.
📄 Consimțământul informat – o problemă în continuare deschisă
Mulți pacienți completează formulare de consimțământ înainte de prima sesiune înregistrată. Dar cât de liber este acest consimțământ? Specialiștii atrag atenția că pacienții pot simți presiune să accepte, de teama că refuzul le-ar putea afecta relația terapeutică sau accesul la servicii. De asemenea, există riscul ca aceștia să nu fie pe deplin conștienți de modul în care datele lor sensibile sunt gestionate.
Hannah Weisman a încercat să abordeze acest aspect cu atenție. Ea a dezvoltat un formular de consimțământ personalizat, bazat pe modele oferite de furnizorii AI, dar adaptat conform principiilor sale etice. Pacienții sunt informați că pot retrage consimțământul în orice moment, inclusiv pe parcursul ședinței. Înregistrările sunt efectuate cu un reportofon personal, stocate local pe un calculator securizat și șterse în maximum 48 de ore.
🔒 Standarde pentru o practică etică a AI în psihoterapie
Pentru a reconcila beneficiile oferite de tehnologie cu protecția valorilor fundamentale ale psihoterapiei, experții recomandă:
1. Transparentă totală: Pacienții trebuie să fie informați clar despre ce se înregistrează, unde sunt stocate datele și cine le are acces.
2. Consimțământ liber și revocabil: Terapeuții trebuie să se asigure că pacienții își dau acordul fără presiuni și că-l pot retrage oricând.
