Aproape jumătate dintre tinerii din Marea Britanie afirmă că ar prefera o lume fără internet – Ce se află în spatele acestei convingeri surprinzătoare
Un nou studiu efectuat în Marea Britanie de către British Standards Institution (BSI) evidențiază relația paradoxală și din ce în ce mai complexă dintre tineri și tehnologia digitală. Cercetarea, care a inclus un eșantion de 1.293 de persoane cu vârste cuprinse între 16 și 21 de ani, arată că 44% dintre tineri ar opta pentru o lume în care internetul nu există. Acest rezultat neașteptat relevă o realitate îngrijorătoare: deși tehnologia este un aspect esențial al vieții lor zilnice, mulți membri ai „generației digitale” se confruntă cu presiunea și influența negativă a mediului online.
Impactul rețelelor sociale asupra sănătății psihice
În centrul acestor atitudini ambivalente se află rețelele sociale. Aproape 70% dintre respondenți au menționat că se simt mai rău după ce își petrec timpul pe aceste platforme, în special din cauza comparării constante, a presiunii de a prezenta o imagine „perfectă” și a expunerii la conținut provocator de anxietate. De asemenea, 68% dintre tineri consideră că timpul petrecut online le afectează sănătatea mintală, contribuind la anxietate, depresie și izolare socială.
Cu toate acestea, obiceiurile digitale sunt greu de schimbat. Un sfert dintre participanți recunosc că petrec mai mult de patru ore pe zi pe rețele sociale, ceea ce duce la un cerc vicios: cu cât stau mai mult online, cu atât se simt mai rău, dar se percep incapabili să-și reducă dependența.
Conceptul de „restricții digitale” capătă susținere
În lumina acestor constatări, aproape 50% dintre tinerii chestionați ar sprijini implementarea unei „restricții digitale”, adică limitarea accesului la anumite aplicații și site-uri după ora 22:00. Acest sprijin apare într-un context în care autoritățile britanice analizează deja posibilitatea de a impune măsuri de control, precum „ora de stingere digitală” pentru aplicații precum TikTok și Instagram, menite să protejeze sănătatea mintală a tinerilor.
Secretarul pentru tehnologie, Peter Kyle, a declarat recent că astfel de reglementări sunt contemplate la nivel guvernamental, pe fondul unei presiuni crescânde asupra platformelor tehnologice de a răspunde pentru impactul lor social.
Comportamente riscante și lipsa supervizării parentale
Un alt rezultat alarmant al studiului este numărul semnificativ de tineri care se implică în comportamente riscante online. Aproximativ 42% dintre ei și-au mințit părinții despre activitățile lor digitale, iar 40% au admis că folosesc conturi false sau temporare. Îngrijorător, 27% dintre respondenți au mers chiar mai departe: s-au dat drept o altă persoană, iar aceeași proporție a împărtășit locația cu persoane necunoscute pe internet.
Aceste comportamente ilustrează atât gradul de vulnerabilitate al tinerilor în mediul online, cât și insuficiența educației digitale sau a supravegherii parentale eficiente.
Limitările restricțiilor și necesitatea unei reglementări mai profunde
Rani Govender, reprezentant al Societății Naționale pentru Prevenirea Cruzimii față de Copii (NSPCC), subliniază că restricțiile temporale nu sunt suficiente pentru a preveni expunerea tinerilor la conținut dăunător. „Tinerii pot accesa aceleași pericole în orice alt moment al zilei și rămân vulnerabili în continuare”, explică ea, sugerând o abordare orientată spre crearea unor site-uri mai sigure și mai puțin manipulatoare din punct de vedere psihologic.
În aceeași direcție, Andy Burrows, director executiv al Molly Rose Foundation, o organizație dedicată prevenirii sinuciderii în rândul tinerilor, pledează pentru
