România – Refugiul pădurilor străvechi din Europa
România se numără printre ultimele națiuni din Europa care mai dețin păduri nealterate, rămase neatinsă de activitatea umană de-a lungul secolelor. În centrul Munților Carpați, arbori cu o vârstă ce poate depăși 400 sau chiar 500 de ani se mențin în ecosisteme care operează după legi naturale aproape neschimbate de milenii. Aceste păduri străvechi reprezintă nu doar un patrimoniu ecologic, ci și o moștenire culturală și istorică de o valoare incomensurabilă.
Marele codru al României, adăpostit în inima munților
Codrul Secular Șinca din estul Masivului Făgăraș este poate cel mai renumit exemplu de pădure năvalnică din România. Cu o întindere de peste 300 de hectare, Șinca protejează unii dintre cei mai vârstnici și înalți arbori din Europa. Aici se regăsește cel mai înalt brad din țară, având o înălțime de 62,5 metri și un fag de 55,1 metri, recunoscut ca record european pentru specie.
Acești arbori monumentali nu sunt notabili doar pentru înălțimea lor, ci și pentru comportamentul ecologic remarcabil. Ei trăiesc sute de ani, iar apoi intră într-un proces natural de declin și dispariție „în picioare”, fiind treptat înlocuiți de generații mai tinere, menținând pădurea într-o dinamică naturală, rar întâlnită în ecosistemele afectate de intervențiile umane.
Pădurea de la Șinca face parte din situl transnațional „Pădurile virgine de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei”, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Acest statut accentuează semnificația internațională a pădurii și impune măsuri stricte de conservare.
Munții Banatului – o comoară verde uitată
Munții Banatului constituie o altă zonă în care pădurile seculare au reușit să supraviețuiească datorită reliefului accidentat și a absenței activităților industriale. În Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița și Parcul Natural Domogled – Valea Cernei, există peste 30.000 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine.
În zona Cheilor Nerei, cercetătorii au identificat arbori care depășesc vârsta de 470 de ani. Densitatea acestor arbori, în anumite locuri, atinge opt exemplare de peste 400 de ani pe hectar – o statistică remarcabilă la nivel european. Pădurile din această regiune sunt habitat pentru specii rare și sunt apreciate pentru biodiversitatea lor unică.
Conservarea acestor ecosisteme nu reprezintă o inițiativă recentă: încă din 1932, Muntele Domogled a fost declarat rezervație naturală, fiind una dintre primele măsuri de conservare din România.
Păduri care au rezistat datorită reliefului și izolării
Un aspect comun al pădurilor seculare din România este protecția naturală oferită de geografie. Multe dintre acestea se află pe versanți abrupți, în zone izolate, cu o infrastructură slab dezvoltată, ceea ce a limitat exploatarea lor comercială.
În ultimele decenii, statul român a demarat procesul de identificare și protecție oficială a acestor păduri prin includerea lor în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Conform ediției din 2023, peste 72.000 de hectare sunt oficial recunoscute. Cu toate acestea, specialiștii sugerează că suprafața reală a acestor păduri ar putea depăși 200.000 de hectare, ceea ce întărește ideea că România este unul dintre ultimele bastioane ale pădurilor sălbatice din Europa.
Importanța acestor păduri pentru viitor
Pădurile seculare nu sunt doar resturi ale trecutului, ci și resurse esențiale pentru viitor. Aceste ecosisteme joacă un rol crucial în combaterea schimbărilor climatice.
