Începutul sfârșitului pentru cărbune: România se pregătește să încheie perioada tradițională de producție energetică
În ultimele decenii, România a traversat un moment crucial, situându-se la o bifurcație între tradiție și inovație în domeniul energiei. Deși s-au realizat progrese notabile în direcția adoptării surselor regenerabile, cărbunele – emblemă a revoluției industriale și a creșterii energetice postbelice – continuă să aibă o relevanță în sistemul energetic național. Totuși, conform specialiștilor din domeniu și liderilor de sindicat, finalul utilizării cărbunelui se apropie rapid. În orizontul anului 2025 se conturează un moment decisiv, când România ar putea genera, pentru ultima dată, energie electrică din lignit.
Sfârșitul unei ere industriale
În anul 2024, consumul de cărbune pentru producția de electricitate în Uniunea Europeană a atins cel mai redus nivel din ultimele decenii, conform unei evaluări realizate de Euractiv. Națiuni precum Germania și Polonia își reduc dramatic capacitățile pe bază de lignit, aliniindu-se la obiectivele Pactului Ecologic European. România se aliniază acestor tendințe.
În acest cadru, Complexul Energetic Oltenia (CEO), elementul de bază al producției energetice pe cărbune din România, se confruntă cu o diminuare a cererii și cu provocări legate de costurile mari de întreținere și modernizare a infrastructurii învechite.
“Consider că acesta va fi ultimul an în care se va mai genera energie pe cărbune,” afirmă Nicu Bunoaica, președintele Sindicatului Solidaritatea 2013. Acesta aduce la cunoștință că scăderea cererii ar putea determina șomaj tehnic și pierderea a mii de locuri de muncă. Deși există opinii care plănuiesc o continuare a activității până în 2030, constrângerile financiare și de mediu fac acest scenariu extrem de improbabil.
Europa se îndepărtează de lignit
La nivel european, statisticile sugerează o tendință clară și rapidă de renunțare la energia pe bază de cărbune. Potrivit think-tank-ului Ember Climate, între 2021 și 2023, producția de energie din cărbune în Uniunea Europeană a scăzut cu peste 25%. În 2023, doar 12% din energia electrică era generată de centralele pe cărbune, comparativ cu 19% în 2021. În prima jumătate a anului 2024, acest procent a scăzut chiar sub 10%.
Această scădere semnificativă este acompaniată de o creștere a proporției de energie din surse regenerabile, care a depășit pentru prima dată 40% din totalul energiei electrice produse în UE. Cele mai active sectoare ale energiilor regenerabile sunt energia solară și cea eoliană, domenii în care România are încă un potențial considerabil nevalorificat.
România, în urma altor state
Spre deosebire de alte țări membre ale UE, România se confruntă cu dificultăți în adoptarea soluțiilor durabile. Fondurile europene destinate tranziției verzi nu sunt încă utilizate la capacitate maximă, proiectele fotovoltaice și centralele pe gaz întârzâie, iar reformele administrative evoluează lent. În absența unui cadru legislativ coerent și a unei infrastructuri moderne, eficiența tranziției energetice este afectată, în ciuda bunelor intenții exprimate.
Aceste întârzieri generează incertitudini în sistem, influențând atât securitatea energetică a țării, cât și perspectivele angajaților din domeniul minier și energetic traditional.
Impactul social: O tranziție mai complexă decât pare
În spatele statisticilor, schimbarea de la cărbune la surse regenerabile ascunde o criză socială majoră. Județele Gorj, Hunedoara și altele, care timp de decenii au avut economie bazată pe extracția și utilizarea cărbunelui, se confruntă cu pericolul depopulării, sărăciei și tensiunilor sociale.
