Titlu: Cum ar fi România reprezentată de 100 de indivizi? O imagine alarmantă a sistemului educațional
Într-o încercare remarcabilă de a reda în mod concis și vivid starea educației din România, ministrul Educației, Daniel David, demarează un exercițiu de imaginație și statistică: dacă România ar fi encapsulată într-o populație de 100 de indivizi, ce s-ar revela despre condiția copiilor și a adulților în ceea ce privește educația? Răspunsul este profund alarmant, reflectând o societate în dezechilibru, cu grave lacune educaționale.
20 de copii, dintre care 4 absenți și 6 aproape ignorați
După cum estimează Daniel David, România, redusă la o populație de 100 de persoane, ar cuprinde aproximativ 20 de copii sub 18 ani. Dintre aceștia:
– 4 copii sunt complet absenți din sistemul educațional – nu frecventează școala, fie din cauza migrării în străinătate, fie din lipsa accesului la învățământ, mai ales în zonele rurale dezavantajate.
– 5 sau 6 se află în zona analfabetismului funcțional – capabili să citească, dar incapabili de a înțelege efectiv sensul textului sau de a-l aplica în contexte practice.
– 10 au un nivel minim de competență educațională, adică pot îndeplini sarcini uzuale, dar calitatea cunoștințelor și a gândirii critice este, de asemenea, limitată.
În cuvintele ministrului: „Eu știu că inteligența și creativitatea copiilor, tinerilor din România sunt comparabile cu cele ale copiilor din Marea Britanie, Franța sau țările nordice. Dar uite ce facem cu sistemul educațional, în care de jumătate ne cam batem joc”.
Această declarație scoate în evidență o tragedie a potențialului irosit, în care sistemul educațional actual pare incapabil să valorifice resursele intelectuale native ale tinerilor români.
Adulți cu puțini absolvenți de studii superioare și mulți în pragul analfabetismului funcțional
Dacă ne concentrăm asupra celor 80 de cetățeni – categoria adulților – perspectiva nu este deloc mai optimistă:
– Aproape 13 din cei 80 de adulți (adică 16%) au studii superioare, un procent cu mult sub media europeană de aproximativ 30%.
– În zona analfabetismului funcțional se regăsesc aproximativ 25% – indivizi care nu reușesc să înțeleagă sau să utilizeze în mod eficient informațiile, chiar dacă știu să citească și să scrie la un nivel de bază.
– Dacă adăugăm și adulții cu risc crescut de a ajunge în zona de analfabetism funcțional, procentul real se apropie de 38%.
Ministrul afirmă clar: „Ce ducem din zona educației de acum, în zona adulților, face mai mult rău. Ne așteptăm ca, în câțiva ani, lucrurile să se degradeze și mai mult”.
Analfabetism funcțional – o chestiune sistemică
Analfabetismul funcțional nu implica neapărat incapacitatea de a citi sau scrie. O problemă mai gravă este că aceste persoane nu reușesc să interpreteze un text scris, să ia decizii corecte bazate pe acesta sau să aplice informația în contexte reale. De exemplu, un adult aflat în această situație poate citi instrucțiunile pentru un medicament fără a înțelege posologia sau efectele adverse.
Această dificultate este endemică și, conform sociologilor și psihologilor, devine cronică în absența unor măsuri instituționale decisive. Paradoxal, cu cât tehnologia progresează și informația devine mai accesibilă, capacitatea de a o utiliza funcțional scade în anumite segmente ale populației.
Creșterea abandonului școlar accentuează dificultatea
Contribuind la acest dezechilibru se află și rata crescută a abandonului școlar, precum și calitatea scăzută a procesului educațional. Accesul inegal la educație
