Riscurile pentru sănătate legate de consumul de înghețată care nu se topește, conform experților.

Riscurile pentru sănătate legate de consumul de înghețată care nu se topește, conform experților.

Înghețata care nu se topește: Inovație tehnologică sau risc ascuns?

Într-o eră în care inovațiile alimentare surprind mereu prin creativitate, apariția înghețatei care nu se topește la temperaturi mari pare un salt impresionant în domeniul alimentar. Totuși, dincolo de beneficiile sale evidente – precum stabilitatea în transport sau capacitatea de a rezista la căldură – există o realitate îngrijorătoare: utilizarea masivă a emulsifianților, ingrediente controversate care ar putea constitui o amenințare serioasă pentru sănătatea consumatorilor.

Ce sunt emulsifianții și la ce servesc?

Emulsifianții sunt substanțe chimice frecvent întâlnite în industria alimentară, folosite pentru a facilita amestecarea unor ingrediente care, în mod natural, nu se combină – precum uleiul și apa. Principalul lor rol este de a asigura textura, consistența și omogenitatea produselor, făcându-le mai atrăgătoare și mai stabile pentru perioade lungi de timp.

Exemple frecvente de emulsifianți includ:

– Polisorbat 80
– Carboximetilceluloza
– Carrageenan
– Maltodextrina

Acești aditivi se regăsesc peste tot în alimentele ultraprocesate, de la dressinguri pentru salate, sosuri și produse lactate, până la înghețată și supe instant. În cazul noilor variante de înghețată „rezistentă la topire”, emulsifianții sunt esențiali pentru păstrarea formei produsului chiar și în condiții de temperaturi ridicate.

Risc ascuns al emulsifianților pentru sănătate

Deși pot părea inofensivi la prima vedere, emulsifianții au început să fie observați de comunitatea științifică din cauza posibilelor efecte negative asupra sănătății intestinale. Studii recente sugerează că acești aditivi pot altera echilibrul microbiomului intestinal – comunitatea de bacterii benefice necesare pentru digestie, imunitate și sănătate generală.

Concret, cercetările au relevat următoarele efecte potențiale ale emulsifianților:

– Reducerea sau distrugerea florei bacteriene benefice din intestin
– Subțierea și deteriorarea mucoasei intestinale, care constituie principala barieră de apărare împotriva toxinelor
– Creșterea inflamației cronice în tractul gastrointestinal
– Corelații posibile cu afecțiuni grave precum: boala Crohn, colita ulcerativă, sindromul intestinului iritabil, obezitate, tulburări metabolice și chiar anumite tipuri de cancer gastrointestinal

Studii de caz și semnale de alarmă din partea cercetătorilor

Benoit Chassaing, cercetător la Institutul Național Francez pentru Sănătate și Cercetare Medicală, subliniază că este necesară o reevaluare a utilizării excesive a emulsifianților în industria alimentară. Conform acestuia, dovezile științifice acumulate sunt suficiente pentru a susține o abordare precaută, mai ales în absența unor studii pe termen lung privind siguranța acestor substanțe.

Un exemplu personal provine de la cercetătorul australian Lewis Rands, care a suferit de o afecțiune inflamatorie intestinală severă timp de mulți ani. După ce a eliminat complet emulsifianții din dieta sa, a observat o îmbunătățire semnificativă a simptomelor, depășind eficiența tratamentelor medicamentoase anterioare.

Transparența etichetelor, o provocare pentru consumatori

Una dintre problemele majore asociate consumului de emulsifianți este lipsa de transparență. Aditivii alimentari sunt adesea incluși în produsele procesate sub denumiri obscure sau coduri (precum E433, E466 etc.), greu de înțeles pentru consumatori.

Ashwin Ananthakrishnan, gastroenterolog la Massachusetts General Hospital, confirmă că mulți pacienți au raportat îmbunătățiri semnificative ale sănătății după ce au eliminat alimentele ultraprocesate din dieta lor.