Vegetarienii și Repulsia față de Carne: Ce Ne Învață Psihologia Alimentației
Un studiu recent realizat de savanți de la Universitatea Exeter (Regatul Unit) a revelat o concluzie interesantă: vegetarienii manifestă o reacție de repulsie față de carne extrem de intensă, similară cu reacția de aversiune pe care o au omnivorii în legătură cu consumul de carne umană, fecale sau carne de câine. Lucrarea, coordonată de dr. Elisa Becker și prof. Natalia Lawrence, oferă o nouă perspectivă asupra diferențelor psihologice ce influențează alegerile alimentare.
Obiectivele Studiului și Designul Metodologic
Cercetarea a inclus aproximativ 300 de participanți, majoritatea vegetarieni. Aceștia au fost expuși la imagini cu diverse alimente și substanțe: carne gătită (precum friptură sau pui), legume adesea considerate neplăcute (de exemplu, varza de Bruxelles, vinetele crude sau sfecla), dar și imagini șocante, cum ar fi carne umană, fecale și carne de câine.
Prin acest experiment, cercetătorii au dorit să înțeleagă mai bine diferențele dintre două reacții psihologice fundamentale legate de respingerea alimentelor: dezgustul — asociat cu ideea de contaminare sau pericol biologic — și distaste-ul — respingerea bazată pur și simplu pe gust, miros sau textură neplăcută.
Reacțiile Omnivorilor în Fața Canibalismului, Vegetarianii în Fața Cărnii
Rezultatele au arătat că vegetarienii nu evită carnea doar din motive etice sau de sănătate, ci și pentru că experimentează un dezgust visceral, asemănător cu aversiunea instinctivă pe care o simt omnivorii față de consumul de carne umană sau alte substanțe șocante. Această reacție este profund înrădăcinată în biologia și psihologia umană.
Mai concret, deși o legumă cu un gust dezagreabil cauzează o aversiune de intensitate moderată, carnea este percepută de mulți vegetarieni ca fiind complet inacceptabilă, asemănându-se cu alimente considerate social și biologic inacceptabile.
„Aceasta constituie cea mai concludentă dovadă până în prezent că respingerea cărnii și a legumelor neplăcute se bazează pe procese psihologice distincte,” a explicat prof. Natalia Lawrence. De asemenea, a subliniat că dezgustul față de carne poate să apară și să se amplifice pe măsură ce o persoană își reduce sau elimină consumul acesteia — cum ar fi în programele ca Veganuary sau stilurile de viață vegetariene pe termen lung.
Un Răspuns Evolutiv: Protecția împotriva Agenților Patogeni
Dr. Elisa Becker, actualmente cercetătoare la Universitatea Oxford, a explicat că reacția de dezgust față de carne poate funcționa ca un mecanism evolutiv de apărare. Deoarece carnea crudă sau insuficient gătită poate constitui un mediu ideal pentru bacterii și alți agenți patogeni greu de detectat, este posibil ca organismul uman să fi dezvoltat, în anumite condiții, un reflex psihologic de apărare — dezgustul.
Acest tip de mecanism ar putea explica de ce acești indivizi nu mai percep carnea ca pe un aliment, ci mai degrabă ca pe un pericol, similar cu repulsia resimțită față de fecale sau substanțe degradate.
Relevanță pentru Diete și Politici Publice
Concluziile studiului oferă implicații semnificative pentru modul în care este văzută schimbarea dietelor, în special în lumina accentului tot mai mare pus de experții în sănătate publică și ecologie asupra diminuării consumului de carne animală. Înțelegerea proceselor psihologice adânc înrădăcinate poate sprijini realizarea unor campanii de educație și schimbare de comportament mai eficiente.
De asemenea, aceste constatări pot direcționa cercetările viitoare referitor la alternativele la carne sau la dezvoltarea de produse pe bază de plante care să nu activeze reflexele de dezgust.
