Laserul de la Măgurele – O speranță științifică risipită
În 2011, comunitatea științifică românească se găsea într-un moment de stagnare, copleșită de dezamăgiri cauzate de subfinanțare și o viziune lipsită de perspectivă din partea instituțiilor naționale. În acea perioadă, se confrunta cu eșecul repetat de a revitaliza domeniul astronomiei românești. Nici în 2020, România nu părea a fi învățat din experiențele anterioare. De această dată, nu astronomia, ci fizica nucleară și laserii de mare intensitate aveau să fie victimele incompetenței administrative și ale unui scandal internațional care a provocat răni adânci în percepția cercetării românești: incidentul legat de proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele.
O infrastructură de o amploare extraordinară
Proiectul ELI-NP a fost gândit ca parte integrantă a inițiativei europene Extreme Light Infrastructure (ELI), o rețea pan-europeană de cercetare în domeniul fizicii laserelor de intensitate extremă. ELI a fost distribuit în trei țări: Cehia (ELI-Beamlines), Ungaria (ELI-ALPS) și România (ELI-NP). La baza ELI-NP se afla un plan îndrăzneț: construirea celor mai puternice lasere din lume, cu o intensitate de 10 petawați (PW), alături de un sistem inovator de generare a razelor gamma, intitulat „Sistem Gama de Energie Variabilă”.
Instalația de la Măgurele urma să creeze un centru unic la nivel global pentru avansarea cercetării în domenii precum fizica fundamentală, astrofizica, medicina nucleară, știința materialelor și microelectronica, având aplicații în domenii de vârf precum terapiile cu hadroni sau studiul interacțiunilor fundamentale dintre fotoni și materie.
În martie 2019, ELI-NP anunța obținerea unei intensități record de 10 PW — o realizare memorabilă care ar fi trebuit să propulseze România în fruntea cercetării mondiale în domeniul fizicii laserului. Părea începutul unei noi ere pentru știința românească. Totuși, realitatea din spatele scenei era complet diferită.
Promisiuni distruse – eșecul sistemului Gama
În 2014, Măgurele a văzut inaugurarea Centrului CETAL destinat pregătirii experimentelor ELI-NP. Simultan, România a încheiat un contract cu consorțiul european EuroGammaS pentru implementarea sistemului de raze gamma. Cu toate acestea, în loc ca laserul și sursa de fascicule gamma să funcționeze împreună, proiectul s-a transformat într-o mizerie administrativă și juridică.
În 2018, EuroGammaS își retrage sprijinul pentru instalație, invocând grave deficiențe de construcție ale clădirii: podele nenivelate, nerespectarea normelor de siguranță, materiale de calitate inferioară. Aceste acuzații conduc la desființarea contractului de 67 milioane de euro. Ca reacție, EuroGammaS dă în judecată România, iar procesul se desfășoară ani de zile. În același timp, surse interne din institut sugerează că remarcabila performanță de 10 PW nu ar fi fost demonstrată experimental conform standardelor internaționale, ridicând astfel semne de întrebare cu privire la validitatea realizării.
Intervenția Comisiei Europene
Scandalul capătă o amploare europeană. Comisarul european Corina Crețu avertizează cu privire la riscul pierderii de fonduri europene și solicită măsuri imediate. În 2019, revista Nature realizează o investigație ce documentează conflictul dintre consorțiul italian și autoritățile române. Printre principalele preocupări se regăsesc absența transparenței, gestionarea ineficientă a proiectului și riscul ca România să fie exclusă din circuitul internațional al cercetării științifice de elită.
La nivel intern, deciziile fostului director general Nicolae Zamfir generează tensiuni. Desființarea Consiliului Ș…
