Sigur! Iată articolul cerut:
—
# Insectele dispar din cauza agriculturii — și nu numai
Insectele sunt vitale pentru menținerea echilibrului ecosistemelor globale, având un rol important în polenizare, descompunere și ca surse de hrană pentru alte specii. Totuși, în ultimele decenii, populațiile de insecte au cunoscut un declin semnificativ. Deși agricultura intensivă a fost recunoscută ca principalul culpabil, cercetări recente sugerează că acest fenomen este rezultatul unui amalgam complex de factori interconectați.
## Un declin alarmant
Interesul științific privind dispariția insectelor a crescut considerabil după un studiu notabil publicat în 2017 în revista PLOS ONE, care semnala o reducere de 75% a biomasei insectelor zburătoare într-o perioadă de doar trei decenii. De la acea vreme, numeroase studii au explorat cauzele acestei căderi.
Pentru a înțelege mai bine perspectivele ample ale comunității științifice, echipa de la Universitatea Binghamton (SUA) a evaluat peste 175 de lucrări academice, extrăgând mai mult de 500 de ipoteze. Cercetătorii au creat astfel o rețea de aproape 3.000 de conexiuni posibile între cauze și efecte, acoperind o gamă variată de domenii — de la extinderea urbană până la influențele apiculturii.
## Agricultura intensificată: principalul suspect
Analiza rețelei a confirmat că intensificarea agriculturii este factorul cel mai frecvent menționat în legătură cu declinul insectelor. Aceasta include:
– Transformarea habitatelor naturale în terenuri agricole
– Utilizarea excesivă a insecticidelor și pesticidelor
– Monoculturile ce diminuează diversitatea ecosistemică
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că ar fi eronat să se limiteze cauza la un singur factor. Sistemele ecologice sunt profund interconectate, iar efectele se amplifică reciproc. De exemplu, schimbările climatice (precum precipitațiile extreme, incendiile de vegetație și temperaturile neobișnuit de ridicate) pot agrava impactul agriculturii intensive.
## Factori prea puțin explorați
Anumite surse de stres pentru insecte sunt adesea omise în literatura de specialitate. Eliza Grames, conferențiar universitar și coautoare a studiului, evidențiază că aspecte precum efectele războaielor, impactul căilor ferate sau dezastrele naturale sunt aproape inexistente în cercetările curente.
În plus, se observă o tendință de a se axa pe insectele „carismatice”, precum albinele și fluturii. Deși polenizatorii sunt fundamentali pentru agricultură și natură, această concentrare duce la o înțelegere insuficientă a problemelor ce afectează întregul spectru al diversității insectelor.
Această abordare generează un cerc vicios: cercetările atrag mai multă finanțare pentru speciile populare, ceea ce, la rândul său, accentuează focalizarea pe aceleași câteva grupuri de insecte.
## Soluții pentru protejarea insectelor
Conservarea insectelor necesită o abordare holistică, care să nu segmenteze cauzele individuale, ci să trateze ecosistemele ca sisteme complexe și interdependente. Conform cercetătorilor:
– Este necesară o diversificare a cercetării pentru a include și alte grupuri de insecte mai puțin cunoscute sau apreciate.
– Strategiile de conservare trebuie să țină cont simultan de mai mulți factori de stres, nu doar agricultura sau schimbările climatice.
– Este necesară o integrare mai amplă a posibilelor surse de risc — inclusiv dezastrele naturale, dezvoltarea infrastructurii și conflictele armate.
Un alt mesaj important al studiului este că soluțiile focalizate exclusiv pe salvarea unor specii emblematice, precum albinele sau fluturii, ar putea avea efecte adverse asupra multor alte specii de insecte, care sunt la fel de esențiale pentru ecosisteme și serviciile ecologice.
## Concluzie
Declinul insectelor nu are o soluție
