Sigur! Iată articolul reorganizat și clar formulat, păstrând ideile și contextul istoric:
—
# Problemele Armatei Române Revelate de Campania din Bulgaria (1913)
Deși **campania militară românească din Bulgaria** din vara anului 1913 a reușit să își atingă scopul principal – o încheiere favorabilă a **Păcii de la București** din 10 august 1913 –, aceasta a evidențiat numeroase probleme interne ale armatei române. Deficiențele organizatorice și, în special, lipsurile în dotarea militară au ridicat întrebări serioase în rândul autorităților politice și al liderilor militari.
## Un succes militar plin de carențe
Politicianul liberal **Ion Gheorghe Duca**, martor al campaniei, sintetiza riscurile pe care România le-a evitat doar datorită unui context favorabil:
> „Deficiențele s-au dovedit a fi atât de grave încât, dacă am fi fost constrânși să ne confruntăm în Bulgaria cu lupte reale, (…) am fi întâmpinat surprize serioase”.
Deși trupele române au trecut Dunărea și au impus rapid o pace favorabilă, campania a fost mai degrabă o „plimbare triumfală” decât o bătălie autentică. Regele **Carol I**, în discursul din 15 noiembrie 1913 în Parlament, a salutat rezultatele campaniei și a exprimat speranța pentru un viitor militar mai robust. Totuși, adevărul din spatele acestui succes era mult mai complex.
## Învățăminte și noi strategii
Importanța lecțiilor învățate din campania bulgară nu a fost ignorată. Generalul **Constantin Hârjeu**, Ministrul de Război, analiza în septembrie 1913 nevoia reorganizării și echipării armatei pe baza experienței recente. În toamna acestui an, cu ajutorul guvernului conservator (în special al ministrului de finanțe **Alexandru Marghiloman**), România a obținut un împrumut substanțial de 250 milioane de lei pentru modernizarea forțelor armate. A fost planificat un **program de dotare** ce însuma nu mai puțin de 506 milioane de lei.
## Schimbarea politică a întârziat reformele
În cadrul tranziției politice din ianuarie 1914, când liberalii conduși de **Ionel Brătianu** au preluat guvernarea, planurile de modernizare au fost afectate. Liberalii au abandonat programul conservator, optând pentru unul mult mai modest (aproape **107 milioane de lei**, plus fondurile bugetare curente de 81,6 milioane). Această nouă abordare a fost rapid eclipsată de realitățile internaționale, căci la câteva luni după instalarea liberalilor, **a izbucnit Primul Război Mondial**.
## Armata română, nepregătită pentru marea conflagrație
Surprinse, autoritățile române au constatat că armata, deși avea trupe mai numeroase comparativ cu 1913, suferise foarte puține actualizări reale. Până în vara lui 1914, România a reușit să achiziționeze doar:
– **24 de mitraliere „Maxim”**
– **102.806 arme „Mannlicher” model 1893**.
În plus, România **nu avea deloc artilerie antiaeriană**, în condițiile în care aviația devenise deja un factor decisiv în conflictele europene.
Industria națională de apărare era extrem de slab dezvoltată, ceea ce obliga România să depindă de livrările din Germania, Austria și Franța. Odată cu implicarea acestor țări în conflictul mondial, comenzile românești au fost suspendate, iar dotarea armatei române a rămas grav insuficientă.
## Concluzie
Campania din Bulgaria din 1913 a fost un semnal clar al nevoilor urgente ale armatei române. Din păcate, schimbările politice interne și declanșarea rapidă a unui conflict mondial au împiedicat reformele necesare. Astfel
