Într-o eră în care inovațiile tehnologice revoluționează medicina, agricultura și investigațiile criminalistice, o nouă provocare apare la orizont: piratarea informațiilor genetice umane. O echipă internațională de cercetători lansează un avertisment cu privire la vulnerabilitatea sistemelor care procesează și stochează ADN-ul uman, subliniind că această „mină de aur biologică” este expusă unui nou spectru de amenințări cibernetice – biopirateria digitală.
Ce înseamnă „piratarea” ADN-ului în era digitală
Un studiu recent publicat în revista IEEE Access, condus de Dr. Nasreen Anjum de la University of Portsmouth, analizează pentru prima dată riscurile de securitate cibernetică de-a lungul întregului lanț de secvențiere ADN – de la colectarea probelor biologice până la evaluarea și interpretarea rezultatelor. Conform cercetătorilor, această tehnologie, utilizată pe scară largă în diagnosticare, tratamente personalizate și studii genetice, este expusă la un set complex de amenințări informatice.
Cele mai îngrijorătoare scenarii descrise de experți includ:
– Integrarea de malware în ADN-ul sintetic. Prin modificarea secvențelor sintetice, un cod malițios poate fi injectat în sistemele care gestionează datele genetice, asemănător cu un virus informatic.
– Alterarea algoritmilor analitici. Atacatorii ar putea interveni asupra software-urilor din laboratoarele de genetică, distorsionând rezultatele testelor ADN în scopuri frauduloase sau distructive.
– Reidentificarea indivizilor pe baza datelor genomice publice. Chiar și datele anonimizate pot fi inversate prin algoritmi specializați, compromițând intimitatea persoanelor care au participat voluntar la studii genetice sau testări comerciale.
Astfel de atacuri nu doar pun în pericol confidențialitatea medicală și integritatea cercetării științifice, ci pot deschide calea către forme severe de discriminare genetică, supraveghere nejustificată sau chiar bioterorism.
Genetica – o nouă vulnerabilitate cibernetică
Tehnologia de secvențiere ADN de nouă generație (Next-Generation Sequencing – NGS) stă la baza medicinei moderne. Aceasta este utilizată în detectarea bolilor rare, personalizarea tratamentelor pentru cancer, monitorizarea epidemiilor și explorarea microflorei umane. Deși aduce numeroase beneficii, complexitatea și conectivitatea digitală a sistemelor care procesează aceste date devin puncte vulnerabile semnificative.
„Datele genetice constituie amprenta unică a fiecărui individ. Dacă sunt accesate și utilizate în mod necorespunzător, consecințele pot fi devastatoare – de la pierderea anonimatului la manipularea bolilor sau trierea discriminatorie pe baza profilului genetic,” avertizează microbiologul Mahreen-Ul-Hassan, coautoare a studiului.
Conform cercetătorilor, problemele nu se limitează doar la protejarea digitală obișnuită prin criptare – ci implică și manipularea fizică a probelor biologice, transmiterea online a datelor și aplicațiile software care interpretează rezultatele genetice.
Mai mult, anumite baze de date genomice, cum ar fi cele dedicate genealogiei sau cercetării academice, sunt deja accesibile publicului, uneori fără măsuri de protecție adecvate. Aceasta facilitează corelarea între datele anonimizate și indivizi reali, prin combinarea cu informații precum originea etnică, istoricul familial sau localizarea geografică.
Soluții concrete și un apel internațional la acțiune
Pentru a preveni această criză emergentă, echipa de cercetători propune o revizuire cuprinzătoare a arhitecturii sistemelor de procesare a genomului. Printre măsurile urgente sugerate se numără:
– Implementarea unor protocoale stricte de manipulare a probelor biologice cu un accent sporit pe securitatea biologic-digitală.
– Criptarea avansată a tuturor datelor genetice, nu doar la nivel de fiș
