Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu va fi prezent la funeraliile Papei Francisc, conform unei declarații oficiale făcute de purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov. Într-un comunicat adresat jurnaliștilor marți, Peskov a subliniat că președintele „nu are astfel de intenții”, conform CNN.
Această decizie a Kremlinului intervine într-un context geopolitic tensionat și este asociată cu implicații legale și diplomatice semnificative. Deocamdată, Moscova nu a decis cine va reprezenta oficial Rusia la funeraliile liderului spiritual al Bisericii Catolice, programate pentru sâmbătă la Vatican. Absența acestei decizii accentuează incertitudinea și delicatețea situației diplomatice ruse în această perioadă.
Unul dintre factorii principali care explică absența lui Putin ar putea fi legat de mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) în 2023. CPI îl acuză pe liderul de la Kremlin de crime de război, în special pentru implicarea sa în deportarea copiilor ucraineni în contextul conflictului din Ucraina. Astfel, Putin se confruntă cu riscul arestării în cele 125 de state membre ale CPI – iar Italia, unde va avea loc ceremonia funerară, se numără printre ele.
Această situație subliniază efectul deciziilor juridice internaționale asupra libertății de mișcare a unui șef de stat în funcție. Deși, în mod tradițional, liderii globali participă la funeraliile unui Papă, restricțiile impuse de CPI fac imposibilă prezența directă a președintelui rus fără riscul arestării. Pe de altă parte, mandatul CPI este văzut de Moscova ca fiind nelegitim, Kremlinul contestând acuzațiile și negând orice implicare în presupusele crime de război.
Chiar și în absența sa, se așteaptă ca Rusia să trimită o delegație oficială la ceremonie, dar identitatea acesteia rămâne necunoscută pentru moment. Alegerea unui reprezentant va reflecta dorința Rusiei de a păstra aparențele diplomatice, dar și realitățile legale și geopolitice.
În concluzie, hotărârea ca Vladimir Putin să nu participe la funeraliile Papei Francisc trebuie privită în contextul mandatului CPI și al relațiilor tensionate cu comunitatea internațională. Chiar și evenimentele de o mare semnificație religioasă nu pot fi disociate de realitățile politice globale, iar cazul Rusiei rămâne un exemplu pertinent în acest sens.
