Alergiile sezoniere în România și Europa: O provocare în expansiune din cauza modificărilor climatice și a poluării
Alergiile sezoniere afectează un număr crescând de persoane în Europa, inclusiv în România, devenind astfel o problemă de sănătate publică din ce în ce mai serioasă. Manifestări precum strănutul persistent, rinoreea (curgerea nasului), mâncărimea ochilor, lăcrimarea și dificultățile respiratorii încep să apară mai devreme în an și să dureze mai mult comparativ cu trecutul. Această tendință este legată de un set de factori, în frunte cu modificările climatice, poluarea aerului urban și fenomenele meteorologice extreme.
Un exemplu relevant este oferit de climatologul László Makra din Szeged, Ungaria, care a început să prezinte simptome alergice în vara anului 1989. După investigații medicale, s-a descoperit că avea alergie la ambrozie – o plantă invazivă din America extrem de alergenică care s-a răspândit rapid în Europa. Experiența personală l-a inspirat pe Makra să își dedice cariera studiului impactului schimbărilor climatice asupra răspândirii polenului și alergiilor.
Factorii care agravează alergiile sezoniere
1. Poluarea atmosferică
Poluarea urbană are un rol esențial în intensificarea simptomelor alergice. Conform studiilor, poluanții proveniți de la vehicule și activități industriale pot altera compoziția chimică a polenului, făcându-l mai dăunător pentru sistemul nostru imunitar. De exemplu, polenul de mesteacăn conține în mod natural proteina Bet v1, responsabilă pentru declanșarea multor reacții alergice. Expunerea acestui polen la poluanții atmosferici din orașe poate crește nivelul acestei proteine, amplificând efectele negative asupra sănătății.
De asemenea, poluanții atmosferici afectează bariera naturală a pielii și mucoaselor, facilitând pătrunderea directă a alergenilor în organism și sensibilizând mai rapid persoanele expuse frecvent.
2. Furtuni și fenomene meteorologice extreme
Un fenomen mai puțin familiar, dar în creștere, este „astmul indus de furtună”. În condiții de umiditate crescută și vânt puternic, cum se întâmplă în timpul furtunilor, particulele de polen se fragmentează în bucăți microscopice invizibile, care pătrund adânc în plămâni, spre deosebire de granulele de polen obișnuite, care se opresc în căile respiratorii superioare.
Aceste tipuri de furtuni au provocat deja episoade severe în orașe precum Melbourne, Londra sau Napoli, iar frecvența acestor evenimente este în creștere din cauza schimbărilor climatice. Persoanele cu astm sau alergii respiratorii sunt cele mai vulnerabile la reacții severe.
3. Încălzirea globală și extinderea sezonului de polen
Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale schimbărilor climatice este prelungirea sezonului polinic. Temperaturi mai ridicate conduc la o înflorire mai timpurie a plantelor alergene, iar concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă stimulează producția de polen. În regiunile din nord-vestul Europei, de exemplu, studiile preconizează o creștere de până la 60% a severității simptomelor alergice în decadelor următoare.
Această tendință indică faptul că persoanele alergice pot experimenta simptome nu doar în primăvară, ci și în vară târziu sau chiar toamnă, în funcție de tipul de plantă alergenică predominantă (ex. graminee în primăvară, ambrozie în toamnă).
România se confruntă în mod special cu problema ambroziei (Ambrosia artemisiifolia), o plantă extrem de rezistentă care se extinde rapid și produce cantități semnificative de polen.
