Căldura extremă din Australia: O criză climatico-mentală în ascensiune
Australia, continentul recunoscut pentru climatele sale variate și temperaturile ridicate, se confruntă cu o amenințare tot mai alarmantă din cauza schimbărilor climatice: căldura extremă. Aceasta nu este doar o chestiune legată de disconfortul fizic sau de performanța economică, ci devine rapid una dintre cele mai serioase crize de sănătate mintală ale viitorului. Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Adelaide evidențiază efectul profund al temperaturilor crescute asupra sănătății mintale a populației australiene.
Creșterea temperaturilor – un factor declanșator pentru afecțiuni mintale
În mod obișnuit, preocupările legate de efectele schimbărilor climatice s-au concentrat pe impacturile fizice: secetă, incendii de vegetație, inundații și pagube economice semnificative. Totuși, cercetările recente indică faptul că valurile de căldură au un impact semnificativ asupra sănătății mintale a locuitorilor. Afecțiunile mintale și comportamentale (MBD – tulburări mintale și comportamentale) precum depresia, anxietatea, tulburarea bipolară, schizofrenia sau consumul de substanțe ar putea deveni mai prevalente și mai severe în contextul unei crize climatice în continuă expansiune.
Conform studiului, dacă încălzirea globală va fi menținută sub 3 °C față de nivelurile preindustriale până în 2100, se estimează că povara afecțiunilor mintale din Australia va crește cu 11% până în 2030 și cu 27,5% până în 2050. Într-un scenariu mai pesimist – în care nu se iau măsuri suficiente pentru a combate schimbările climatice – această povară ar putea ajunge aproape de 49% până în 2050.
Factori fiziologici și sociali agravanți
Legătura dintre căldura extremă și sănătatea mintală este complexă și implică mai mulți factori. Se crede că temperaturile elevated pot influența funcționarea sistemului nervos central prin reducerea aportului de oxigen din cauza modificărilor fluxului sanguin. În plus, căldura perturbă somnul și crește nivelul de stres, ambele fiind factori recunoscuți în intensificarea tulburărilor mintale.
Datele obținute în perioada 2003–2018 din toate statele și teritoriile Australiei arată că în timpul valurilor de căldură au crescut internările și vizitele la urgență pentru probleme mintale. Chiar dacă aceste perioade nu sunt întotdeauna fatale, ele afectează semnificativ calitatea vieții persoanelor afectate, reducând numărul de ani trăiți în condiții de sănătate.
Tinerii – un grup vulnerabil neglijat
Un aspect neașteptat al cercetării este că tinerii ar putea fi expuși unui risc mai mare decât seniorii în ceea ce privește impactul mental al căldurii extreme. Se estimează că un factor important este comportamentul preventiv: tinerii, având o toleranță fiziologică mai mare la căldură, prezintă o tendință mai mică de a lua măsuri de precauție. În plus, mulți tineri lucrează în aer liber și sunt astfel expuși direct la temperaturi extreme.
Statistic, aproximativ 44% dintre australieni cu vârste cuprinse între 16 și 85 de ani au de-a face cu o formă de tulburare mintală sau comportamentală pe parcursul vieții. Chiar și o mică creștere a influenței căldurii asupra acestui grup – estimată a fi o creștere a riscului de spitalizare de la 1,8% la 2,8% până în 2050 – se traduce în costuri enorm de mari pentru sistemul de sănătate.
Un apel la acțiune: sănătatea mintală ca prioritate în politicile climatice
Dr. Peng Bi, cercetător principal al studiului, evidențiază necesitatea integrării sănătății mintale în strategiile naționale de luptă contra schimbărilor climatice. Deși temperaturile cresc
