Un viitor nelocuibil: Ce dezvăluie știința cu privire la destinul planetei noastre
Un nou studiu științific publicat în Nature Geoscience, realizat de cercetători de la Universitatea din Bristol, oferă o viziune pesimistă asupra viitorului Pământului. Folosind un supercomputer dotat cu inteligență artificială avansată, savanții au simulat aspectul Terrei peste aproximativ 250 de milioane de ani. Rezultatele sunt îngrijorătoare: planeta ar putea deveni total nelocuibilă pentru mamifere, inclusiv pentru oameni. Deși acest scenariu drastic se va desfășura treptat pe parcursul a sute de milioane de ani, factorii care contribuie la acest rezultat sunt deja activi.
Pangeea Ultima – Ultima formă a Terrei
Simulările climatice și geodinamice sugerează că, în viitor, tectonica plăcilor va duce la formarea unui nou supercontinent, denumit sugestiv „Pangeea Ultima”. Acesta se va situa în zona ecuatorială, una dintre cele mai călduroase regiuni ale planetei. Spre deosebire de Pangeea originală, care a existat acum aproximativ 300 de milioane de ani, Pangeea Ultima se va contura într-un climat mult mai neprietenos.
Pe noul supercontinent, temperaturile medii anuale ar putea depăși cu ușurință 40°C, iar în anumite zone ar putea atinge valori incompatibile cu viața complexă. Conform modelului utilizat în studiu, până la 92% din suprafața Pământului ar putea deveni nelocuibilă pentru mamifere din cauza căldurii extreme, a lipsei de umiditate și a atmosferei bogate în dioxid de carbon.
De ce va avea loc acest lucru?
Cauzele acestui viitor deșertificare planetară sunt diverse și interconectate, constituind o adevărată „triplă lovitură climatică”, conform climatologului Alexander Farnsworth. Printre factorii esențiali se numără:
1. Tectonica plăcilor: Formarea supercontinentului va diminua influența oceanelor, care în prezent funcționează ca un tampon termic și climatic.
2. Activitatea vulcanică crescută: Odată ce continentale se apropie, procesele tectonice, inclusiv erupțiile vulcanice, vor intensifica eliberarea unor cantități semnificative de gaze cu efect de seră.
3. Soarele mai activ: Pe măsură ce progresează, Soarele își sporește treptat luminozitatea. Estimările sugerează o creștere de 2,5% a emisiilor solare în următoarele sute de milioane de ani, suficient pentru a destabiliza și mai mult clima globală.
Fără oceane, fără păduri, fără penurie de speranță?
Privind spre viitor, absența oceanelor accesibile și diminuarea drastică a biodiversității vor reduce capacitatea planetei de a menține singură echilibrul climatic. Vegetația, așa cum o cunoaștem, nu va putea supraviețui în multe regiuni, iar absența umbrelor naturale va amplifica efectul de seră local.
Zonele costiere sau cele polare vor deveni ultimele refugii temporare în fața caniculei globale. Totuși, amplasarea supercontinentului în apropierea Ecuatorului va diminua considerabil aceste zone protejate. În lipsa unor adaptări semnificative, mamiferele, care necesită homeostazie termică, nu vor mai putea supraviețui în condițiile extreme ale viitorului Pământ.
Adaptarea sau Evadarea – singurele modalități de supraviețuire
Ce opțiuni are omenirea pentru a rezista?
Cercetătorii recunosc că scenariile de salvare se află mai degrabă în domeniul science fiction în acest moment. Cu toate acestea, câteva idei se conturează:
– Crearea de orașe subterane sau subacvatice, care să ofere protecție împotriva temperaturilor extreme.
– Modificări genetice ce ar facilita adaptarea la condiții mai dure de mediu.
– Colonizarea altor planete,
