Sănătatea mintală a părinților: un aspect esențial în evoluția copiilor
În imaginarul colectiv, figura tatălui este frecvent văzută ca simbol al forței, stoicismului și stabilității emoționale. Indiferent dacă discutăm despre filme, reclame sau rețele de socializare, tații sunt adesea percepuți ca „stâncile familiei” – fericiți, în control și mereu la dispoziție. Totuși, această reprezentare idealizată maschează o realitate mult mai complexă și, uneori, dureroasă: tații pot suferi de tulburări de sănătate mintală, inclusiv depresie, iar impactul acestora nu se limitează doar la persoana afectată — adesea, influențează profund viața copiilor.
Ce reprezintă depresia paternă și cât de frecventă este aceasta?
Deși depresia postnatală este, în general, asociată cu mamele, studii recente au început să sublinieze o problemă care a fost ignorată mult timp: depresia paternă. În SUA, cercetările arată că între 8% și 13% dintre tați se confruntă cu o formă de depresie în primii ani de viață ai copilului. Atunci când și mama experimentează depresie postnatală, riscul ca tatăl să dezvolte o tulburare similară crește semnificativ, atingând până la 50%.
Cauzele pot fi diverse: presiunea responsabilităților familiale, schimbările în relația de cuplu, dificultățile financiare sau lipsa sprijinului emoțional pot stimula apariția simptomelor depresive. Din păcate, normele culturale și așteptările sociale îi determină pe tați să ignore sau să subestimeze aceste simptome, conducând la o subdiagnosticare și la lipsa tratamentului adecvat.
Ce spune știința: efectul asupra copiilor
Un studiu recent publicat în American Journal of Preventive Medicine și coordonat de dr. Kristine Schmitz de la Universitatea Rutgers oferă o analiză detaliată a modului în care depresia paternă afectează copiii pe termen lung. Prin examinarea datelor dintr-un studiu național amplu realizat în SUA — Future of Families and Child Wellbeing Study (FFCWS) — cercetătorii au monitorizat sănătatea mintală a taților și au corelat-o cu comportamentele copiilor lor la 9 ani.
Concluziile sunt semnificative și îngrijorătoare: copiii ai căror tați au manifestat simptome de depresie la 5 ani au avut, după patru ani, probleme de comportament precum neliniște, agresivitate, opoziție sau stimă de sine scăzută. Acestia au întâmpinat, de asemenea, dificultăți în integrarea socială și un nivel scăzut de abilități de cooperare, conform raportărilor profesorilor.
Cum contribuie depresia tatălui la aceste dificultăți?
Depresia, fie că afectează mama sau tatăl, are capacitatea de a influența relațiile interumane din familie. În cazul taților, simptomele precum iritabilitatea, apatia, lipsa de interes față de activitățile zilnice și retragerea emoțională pot provoca relații mai distante sau tensionate cu copiii. Acest tip de interacțiune poate inhiba dezvoltarea unui atașament securizant între părinte și copil și poate reduce disponibilitatea emoțională a tatălui — un aspect esențial în primii ani ai vieții.
În plus, depresia adultului creează adesea un mediu de stres în cadrul familiei, care poate afecta negativ dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor. Conflitele de cuplu și instabilitatea din cămin sunt alte consecințe comune, care exacerbează problemele existente și cresc riscul apariției altor tulburări de comportament la copii.
De ce ar trebui să considerăm sănătatea mintală paternă o prioritate?
Cercetarea condusă de Kristine Schmitz subliniază o realitate adesea ignorată în practica medicală actuală: sănătatea mintală a tatălui trebuie să fie o prioritate.
