Un nou research subliniază conexiunea dintre bunăstarea mintală a tinerilor și reducerea șanselor de a deveni părinți
O cercetare extinsă efectuată în Finlanda pune în evidență o asociere semnificativă între problemele mintale și șansele diminuate ale tinerilor de a deveni părinți. În actualul context global, în care multe națiuni din regiunile cu venituri mari se confruntă cu o natalitate în scădere, această studiune oferă noi perspective asupra factorilor psihologici ce pot influența alegerile privind formarea unei familii.
Studiul, publicat în renumita revistă BJOG: An International Journal of Obstetrics & Gynaecology, a evaluat datele din registrele naționale finlandeze, incluzând peste 1,2 milioane de indivizi. Rezultatele sugerează că tinerii cu tulburări mintale au o probabilitate considerabil mai mică de a deveni părinți până la vârsta de 39 de ani, în comparație cu cei care nu au asemenea diagnostice.
Schizofrenia – un factor de influență notabil
Raportul relevă că cele mai accentuate corelații au fost observate la persoanele diagnosticate cu schizofrenie. Acestea au prezentat cele mai reduse șanse de a deveni părinți până la sfârșitul celei de-a patra decade de viață. Schizofrenia, o condiție gravă a minții, poate afecta în mod negativ abilitatea de a menține o relație stabilă sau de a lua decizii referitoare la creșterea unui copil.
Tulburările comune, precum depresia și anxietatea, au fost de asemenea legate de o probabilitate mai mică de a deveni părinți, dar în moduri diferite în funcție de gen. De exemplu, bărbații care se confruntă cu depresie au fost cu 38% mai puțin predispuși să devină tați, pe când femeile au avut o reducere a probabilității cu 19%. Diferențe analogice între sexe au fost observate și în cazul tulburărilor de anxietate.
Discrepanțe de gen în ceea ce privește efectele problemelor mintale
Unul dintre aspectele relevante ale cercetării este diferența între bărbați și femei în privința impactului tulburărilor mintale asupra șanselor de a deveni părinți. Dr. Kateryna Golovina, autorea principală a studiului, subliniază că bărbații diagnosticați cu probleme similare celor întâlnite la femei au avut o fotografie mai scăzută de a avea copii. Această variație subliniază influența potențială a factorilor culturali, sociali și biologici în deciziile legate de parentalitate.
Importanța relațiilor stabilite
O altă dimensiune examinată de cercetători a fost legătura dintre bunăstarea mintală și stabilitatea relațiilor romantice. Relațiile de lungă durată sunt adesea o condiție esențială pentru decizia de a înființa o familie. Studiul sugerează că tinerii cu probleme mintale întâmpină cu mai multă frecvență obstacole în formarea sau menținerea relațiilor pe termen lung, ceea ce ar putea contribui semnificativ la scăderea șanselor de a deveni părinți.
Profesorul asociat Christian Hakulinen, coordonatorul studiului, a observat că bărbații cu tulburări mintale au fost semnificativ mai puțin predispuși să coabiteze comparativ cu femeile care au aceleași afecțiuni. Aceasta poate reflecta stigmatizarea și dificultățile practice cu care se confruntă bărbații în gestionarea vieții personale în tandem cu problemele de sănătate mintală.
Consecințe și concluzii
Cercetarea evidențiază o nevoie urgentă: asigurarea accesului rapid și ușor la servicii de sănătate mintală pentru tinerii în dificultate. Intervențiile timpurii și suportul continuu pot juca un rol crucial în integrarea socială și în luarea unor decizii relevante.
