Titlu: Fungii – parteneri și pericole invizibile ale secolului XXI
Regatul fungilor, ce include un număr estimat de peste două milioane de specii (dintre care mai puțin de 5% au fost catalogate până acum), reprezintă una dintre cele mai relevante și dificile aspecte ale biosferei planetare. Deși adesea neglijați, fungii îndeplinesc un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic al Pământului și în viața cotidiană a oamenilor.
Ce cunoaștem despre fungi
Fungii sunt organisme heterotrofe deosebit de flexibile, capabile să metabolizeze aproape orice formă de carbon organic. Datorită acestei abilități, ei ocupă un loc fundamental în procesele biogeochimice globale: descompun materia organică, recicland nutrienții din sol și contribuind la captarea carbonului. Aceste funcții nu doar sprijină ecosistemele naturale, ci influențează profund fertilitatea solurilor și sănătatea pădurilor.
Pe lângă contribuția lor ecologică, fungii au fost și domesticiți pentru diverse utilizări biotehnologice și alimentare. Ei sunt esențiali în procesul de fermentație care stă la baza obținerii pâinii, berii sau vinului, iar descoperirea penicilinei – provenită de la Penicillium notatum – a revoluționat domeniul medical modern. Alte specii oferă substanțe imunosupresoare (cyclosporina), compuși psihoactivi și chiar biocombustibili.
Totuși, interacțiunea noastră cu fungii nu este întotdeauna benefică. Un exemplu ilustrativ și popular este serialul „The Last of Us”, inspirat de comportamentul invaziv al ciupercii Cordyceps, care ridică întrebări despre scenariile apocaliptice posibile generate de fungii patogeni.
Patogeni în ascensiune: Candida auris și alte amenințări emergente
Pe măsură ce mobilitatea globală se intensifică și clima se schimbă, tot mai multe specii de fungi patogeni devin îngrijorătoare din perspectiva sănătății publice. Candida auris, o ciupercă apărută recent, prezintă rezistență la mai multe antifungice și cauzează infecții nosocomiale severe. Împreună cu aceasta, Batrachochytrium dendrobatidis – responsabilă pentru dispariția populațiilor de amfibieni – și Cryptococcus gattii, care afectează sistemul nervos uman, sunt alte exemple care ilustrează rapiditatea cu care fungii pot deveni o amenințare globală.
Spre deosebire de bacterii, pentru care există un arsenal considerabil de antibiotice, tratamentele disponibile pentru infecțiile fungice sunt mult mai restrânse, iar multe dintre ele au o toxicitate crescută. Absența unui tratament eficient și dificultatea diagnosticării rapide transformă fungii patogeni în factori de risc semnificativi pentru sănătatea umană, agricolă și ecologică.
Este posibil un scenariu similar celui din „The Last of Us”?
Chiar dacă un scenariu în care o ciupercă controlează comportamentul uman rămâne în sfera science fiction-ului, natura adaptabilă și evolutivă a fungilor nu trebuie subestimată. O cercetare recentă publicată în revista Nature analizează semnificația metodelor moderne de analiză – precum secvențierea genomică și metagenomica – care facilitează descoperirea unei diversități fungice necunoscute anterior.
De asemenea, tehnologiile de editare genomică (CRISPR-Cas, recombinare omoloagă, ARN interferent) oferă perspective noi pentru dezvoltarea unor ciuperci modificate genetic, fie pentru controlul patogenilor, fie pentru producția durabilă de materiale, energie sau alimente.
Domenii emergente precum mycoremedierea (remedierea solurilor poluate cu ajutorul fungilor), captarea carbonului atmosferic prin rețele micorizale simbiotice sau utilizarea fungilor ca biopesticide naturale subliniază potențialul vast al acestor organisme. Integrarea cercetării fungilor într-un cadru holistic, care să coreleze ecologia, agricultura, biotehnologia, medicina și climatologia, devine din ce în ce mai necesară.
