Posibile indicii de viață extraterestră identificate la 124 de ani-lumină distanță, considerate cele mai relevante până în acest moment de către oamenii de știință.

Posibile indicii de viață extraterestră identificate la 124 de ani-lumină distanță, considerate cele mai relevante până în acest moment de către oamenii de știință.

Un avans semnificativ în descoperirea vieții extraterestre: Revelațiile din atmosfera exoplanetei K2-18b

Explorarea vieții din afara Pământului intră într-o nouă etapă științifică datorită descoperirilor recente efectuate în atmosfera exoplanetei K2-18b, situată la 124 de ani lumină în constelația Leu. Observațiile recente realizate cu telescopul spațial James Webb sugerează prezența unor compuși chimici ce ar putea fi considerați biosemnături – ceea ce ar putea indica existența vieții într-o altă zonă a Universului.

K2-18b: o lume hyceană cu oportunități pentru viață

K2-18b este catalogată ca o planetă „hyceană” – un tip specific de exoplanetă acoperită complet de oceane și învăluită într-o atmosferă bogată în hidrogen. Acest tip de atmosferă permite o observare mai detaliată a compoziției chimice, deoarece moleculele din atmosferă interacționează cu lumina stelei centrale într-un mod care poate fi măsurat de instrumentele spațiale.

Având o masă de circa 8,6 ori mai mult decât Terra și un diametru de 2,5 ori mai mare, K2-18b se află într-o așa-numită „zonă locuibilă” – adică la o distanță favorabilă față de steaua sa gazdă care permite existența apei lichide la suprafață. Această condiție este privită ca fiind esențială pentru susținerea vieții, cel puțin în forma pe care o cunoaștem.

Dimetil-sulfura – o posibilă semnătură biologică în atmosfera exoplanetei

Un aspect care a captat în mod special atenția comunității științifice este identificarea dimetil-sulfurei (DMS) în atmosfera lui K2-18b. Pe Terra, DMS este un compus organic emis predominant de algele microscopice din oceane, fiind asociat exclusiv cu procese biologice. Descoperirea acestui compus într-o concentrare de mii de ori mai mare decât cea din atmosfera Pământului a generat speculații cu privire la existența formelor de viață microbiană pe această planetă.

Pe lângă DMS, cercetătorii au identificat și alte molecule interesante, precum metanul (CH4) și dioxidul de carbon (CO2) – combinații care, în absența unor surse geologice evidente, pot întări ipotezele biologice.

Prudență și evaluare riguroasă din partea comunității științifice

Deși datele sunt încurajatoare, cercetătorii subliniază că aceste concluzii sunt preliminare. Echipa condusă de astrofizicianul Nikku Madhusudhan de la Universitatea Cambridge consideră că acestea reprezintă cele mai puternice dovezi ale existenței vieții extraterestre de până acum, dar este necesară o observație constantă și verificări riguroase pentru a valida sursa acestor semnături chimice.

În aceeași direcție, alți specialiști se arată reținuți. De exemplu, profesorul Raymond Pierrehumbert de la Oxford accentuează că temperaturile de pe K2-18b ar putea fi excesiv de ridicate – „infernale”, cum le descrie el – pentru a permite existența apei lichide. Într-un astfel de scenariu, planeta ar putea fi complet acoperită de oceane de magmă, unde viața, așa cum o cunoaștem, nu ar putea să se dezvolte.

Sara Seager, profesor la MIT (Massachusetts Institute of Technology), reiterează experimentele anterioare când interpretările premature ale spectrelor atmosferice ale exoplanetelor au dus la concluzii fără fundament. Ea sugerează precauție înainte de a proclama K2-18b drept „un al doilea Pământ”.

Un moment decisiv în cercetarea astrobiologică?

În 2023, când compuși organici (precum metanul și dioxidul de carbon) au fost detectați pentru prima dată în atmosfera planetei, cercetătorii au speculat