Într-o transformare spectaculoasă și surprinzătoare pentru un ecosistem arid, deșertul Thar din India — cunoscut și sub denumirea de Marele Deșert Indian — experimentează o metamorfoză remarcabilă: devine verde. În ultimele două decenii, vegetația din această zonă a crescut cu aproximativ 38%, conform unui studiu recent publicat în revista Cell Reports Sustainability. Această „reverberare ecologică” scoate în evidență influența neașteptată a schimbărilor climatice și a activităților umane asupra mediului deșertic.
Ce este deșertul Thar?
Situat în nord-vestul Indiei și sud-estul Pakistanului, deșertul Thar se întinde pe o suprafață de aproximativ 200.000 de kilometri pătrați. Este considerat cel mai dens populat deșert din lume, adăpostind peste 16 milioane de locuitori. Deși regiunile aride sunt, în general, slab locuite și deficiente în infrastructura agricolă, Thar face excepție, demonstrând în ultimele decenii o tendință accelerată spre urbanizare și conversie la agricultură intensă.
Studiul menționat a utilizat imagini satelitare obținute între 2001 și 2023 pentru a analiza modificările în acoperirea vegetației. Rezultatele scot în evidență o expansiune semnificativă a zonei verzi — o anomalie în contextul tendințelor globale de desertificare cauzate de încălzirea climatică.
Care sunt cauzele înverzirii?
Echipa internațională de cercetători a identificat două cauze majore care contribuie la această transformare:
1. Creșterea precipitațiilor musonice
Una dintre cele mai notabile observații este o creștere de 64% a precipitațiilor musonice în acest teritoriu, în comparație cu datele istorice. Intensificarea musonului, parțial datorată schimbărilor climatice, a facilitat o mai bună hidratare a solului și a favorizat dezvoltarea vegetației spontane și cultivate.
2. Expansiunea irigațiilor și urbanizării
Pe măsură ce populația a crescut, au fost realizate investiții semnificative în infrastructura de irigație, care a permis extragerea apei freatice și utilizarea acesteia în agricultură, inclusiv în perioadele de extrasezon. Urbanizarea a avansat, legată de migrarea internă și sprijinul guvernamental pentru extinderea așezărilor și terenurilor agricole.
Impacturi ecologice și sociale
Modificarea peisajului Thar aduce atât provocări, cât și oportunități. Pe de o parte, vegetația crescută contribuie la stabilizarea solului, diminua eroziunea și întărește securitatea alimentară. De asemenea, oferă noi oportunități pentru locuire și agricultură într-o zonă considerată anterior neprielnică.
Pe de altă parte, aceste schimbări implică și riscuri:
– Epuizarea acviferelor: utilizarea excesivă a apei subterane pentru irigații ar putea conduce la secarea resurselor naturale de apă, amenințând sustenabilitatea pe termen lung.
– Vulnerabilitatea climatică: deși precipitațiile totale au crescut, previziunile indică evenimente meteorologice extreme — ploi abundente de scurtă durată, care pot genera inundații și pagube semnificative în noile zone urbanizate.
– Pierderea biodiversității aride: schimbarea peisajului afectează speciile native unice, adaptate condițiilor de ariditate, punând în pericol ecosistemele și stilurile de viață tradiționale, inclusiv păstoritul nomad.
– Presiuni socio-economice: urbanizarea rapidă poate provoca probleme precum gestionarea ineficientă a deșeurilor, poluarea apei și creșterea temperaturilor urbane (efectul insulei de căldură).
Ce presupune un viitor sustenabil pentru Thar?
Cercetătorii sugerează o serie de măsuri pentru ca această tranziție verde să devină un exemplu durabil de adaptare la schimbările climatice:
– Implementarea unor practici agricole sustenabile, cum ar fi rotația culturilor și cultivarea plantelor rezistente.
