Într-o acțiune controversată care a stârnit reacții puternice în mediul academic american, Administrația Trump a comunicat înghețarea unui pachet de granturi federale în valoare de 2,2 miliarde de dolari pentru Universitatea Harvard, alături de un contract distinct de 60 de milioane de dolari. Decizia a fost văzută de mulți ca o măsură punitivă, după ce Harvard a refuzat să răspundă unei serii de solicitări venite din partea guvernului federal, pe care conducerea universității le-a considerat neconstituționale și ilegale.
Cererile administrației au fost formulate într-o scrisoare oficială adresată conducerii universitare. Printre solicitările guvernului s-au numărat:
– Impunerea unor limitări semnificative asupra influenței studenților și profesorilor în ceea ce privește politicile academice;
– Obligația de a notifica autoritățile federale despre orice abatere de comportament comisă de studenții internaționali în campus;
– Numirea unei persoane externe care să se asigure că fiecare departament are o „diversitate de opinii”, o formulare ambiguă care a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la libertatea academică și autonomia instituțională.
Reacția Harvard și a altor instituții de învățământ
Universitatea Harvard a reacționat ferm, printr-o declarație semnată de rectorul Alan Garber. Acesta a subliniat că „niciun guvern – indiferent de partidul aflat la putere – nu ar trebui să decidă ce pot preda universitățile private, pe cine pot admiter și angaja și ce domenii de studiu și cercetare pot explora”.
Harvard nu a fost singura universitate Ivy League care a contestat ceea ce experții au caracterizat ca o tentativă îngrijorătoare de control politic asupra învățământului superior. Universitățile Columbia, Yale și Princeton au exprimat, de asemenea, îngrijorări referitoare la intervențiile guvernamentale în procesul decizional al instituțiilor independente.
Un grup de peste 800 de profesori de la Harvard a semnat o scrisoare prin care îndemnau conducerea universității să reziste „acestor atacuri antidemocratice” și să construiască o opoziție coordonată împotriva încercărilor de a submina libertatea academică.
Motivațiile administrației: antisemitismul și controlul ideologic?
Anunțul privind înghețarea fondurilor a fost publicat de o echipă federală de lucru împotriva antisemitismului, sugerând că acțiunea s-ar datora unei percepții conform căreia universitățile de elită ar încuraja sau tolera poziții antisemite. Totuși, criticii au susținut că această motivație a fost folosită ca pretext pentru a impune o agendă politică mai largă, conform căreia universitățile ar trebui să reflecte o pluralitate de viziuni, dar într-un mod dictat de actorii politici, nu de comunitatea academică.
„Declarația de astăzi a Harvard subliniază o mentalitate îngrijorătoare care este endemică în cele mai prestigioase universități și colegii ale națiunii noastre”, se arată în comunicatul oficial al grupului de lucru.
Contextul politic și precedentul periculos
Intervenția administrației Trump în politica internă a universităților se desfășoară într-un cadru de tensiuni crescânde între valorile conservatoare promovate de guvern și structura liberal-progresistă dominantă în majoritatea marilor universități americane. Susținătorii administrației au susținut că multe instituții universitate au devenit „insule ideologice” care suprimă libertatea de exprimare și diversitatea opiniilor.
Cu toate acestea, experții în drept constituțional au avertizat că impunerea unor condiții ideologice în schimbul finanțării guvernamentale riscă să încalce prevederile privind libertatea de exprimare și autonomia academică garantate prin Primul Amendament. În plus, utilizarea fondurilor federale ca instrument de presiune politică stabilește un precedent periculos care ar putea afecta în mod fundamental funcționarea și independența învățământului superior american.
Concluzie
Conflictul dintre Administrația Trump și
