Peste trei milioane de copii au decedat în 2022 din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice: o criză globală a sănătății publice
Un raport îngrijorător recent publicat și menționat de BBC arată că mai mult de trei milioane de copii din întreaga lume au pierit în 2022 din cauza infecțiilor provocate de bacterii rezistente la antibiotice. Studiul, efectuat de doi specialiști în sănătatea copiilor și bazat pe date furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Banca Mondială, subliniază o criză sanitară în continuă expansiune, afectând în mod special regiunile mai puțin dezvoltate – Africa și Asia de Sud-Est fiind cele mai severe afectate.
Rezistența la antimicrobiene (RAM): o amenințare invizibilă, dar extrem de gravă
Rezistența la antimicrobiene (RAM), supranumită și rezistență la antibiotice, survine atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții se dezvoltă într-un mod în care medicamentele concepute pentru a le combate devin ineficiente. Ca urmare a acestui proces, infecții obișnuite precum pneumonia, tuberculoza sau infecțiile urinare devin dificil de tratat sau chiar imposibil de vindecat cu intervențiile standard.
Acest fenomen transformă infecțiile tratabile în cauze de deces, în special pentru copiii mici sau sugarii care nu au un sistem imunitar complet dezvoltat. Studiul estimează o creștere de peste zece ori a infecțiilor rezistente la antibiotice în rândul copiilor în trei ani – din 2019 până în 2022.
Un impact amplificat de pandemia COVID-19
Experții subliniază că pandemia COVID-19 a agravat problema RAM în diverse moduri: supraaglomerarea sistemelor de sănătate, utilizarea excesivă sau necorespunzătoare a antibioticelor, lipsa de control asupra prescrierilor medicale și perturbările în aprovizionarea cu medicamente esențiale sunt câțiva dintre factorii care au intensificat criza.
Mai mult, pe parcursul pandemiei, mulți pacienți au fost supuși tratamentelor empirice cu antibiotice ca măsură de precauție sau din lipsă de alternative de diagnostic, ceea ce a contribuit la selecția și proliferarea bacteriilor rezistente.
Copiii din Africa și Asia de Sud-Est, cei mai expuși
Potrivit studiului, majoritatea acestor decese infantile au avut loc în Asia de Sud-Est și Africa Sub-Sahariană – regiuni cu sisteme de sănătate fragile, acces limitat la antibiotice de calitate, insuficientă infrastructură pentru diagnostic și acces deficitar la îngrijiri medicale specializate.
În plus, în aceste zone, febra sau infecțiile care pot părea minore în alte contexte – cum ar fi rujeola, rotavirusul sau infecțiile respiratorii – pot deveni mortale atunci când bacteriile asociate sunt rezistente la tratamentele standard.
Recomandări și soluții urgente
Pentru a face față acestei amenințări în creștere, experții solicită:
1. Reglementarea utilizării antibioticelor – prescrierea de antibiotice ar trebui să fie conformă cu ghiduri stricte, iar distribuția lor fără rețetă medicală ar trebui interzisă în toate țările.
2. Investiții în cercetarea și dezvoltarea de noi medicamente – industria farmaceutică trebuie stimulată sau susținută financiar pentru a crea antibiotice de generație nouă.
3. Promovarea vaccinării – multe infecții bacteriene grave pot fi prevenite prin vaccinare, reducând astfel necesitatea tratamentului cu antibiotice.
4. Consolidarea sistemelor sanitare din regiunile vulnerabile – îmbunătățirea serviciilor de diagnostic și tratament ar reduce semnificativ rata mortalității infantile.
5. Programe globale integrate – RAM reprezintă o problemă globală care cere o abordare coordonată între guverne, OMS, ONG-uri și sectorul privat.
Concluzie
Această criză silențioasă, generată de RAM, a atins dimensiuni dramatice, afectând în special copiii.
