Un nou raport de la Universitatea Johns Hopkins scoate la iveală efectele persistente ale alcoolului asupra creierului: distrugere continuă și după o perioadă de abstinență
Un studiu recent, publicat în renumita revistă Science Advances, desfășurat de cercetători ai Johns Hopkins University, subliniază impactul consumului excesiv de alcool asupra activității cerebrale – afectând semnificativ abilitățile de decizie și controlul comportamental. Chiar și după intervale lungi de abstinență, anumite zone ale creierului par să nu-și recupereze complet funcțiile originale, conform cercetării condusă de neurocercetătoarea Patricia Janak.
Ce arată studiul?
Pentru a explora efectele pe termen lung ale alcoolului, cercetătorii au utilizat un model animal – șobolanii – care prezintă o structură cerebrală similară cu cea a oamenilor, în special în ce privește funcțiile executive și sistemele de recompensă. În cadrul experimentului, un grup de șobolani a fost expus la vapori de alcool timp de mai multe zile, indus fiind într-o stare cronică de intoxicație. După aceasta, animalele au fost complet „dezalcoolizate” timp de trei luni – practic menținute într-o stare de abstinență totală.
La finalul perioadei de sobrietate, cercetătorii au aplicat teste comportamentale pentru a evalua abilitățile de luare a deciziilor, strategia și flexibilitatea mentală. Sarcina principală consta în alegerea unei pârghii corecte (din două disponibile) pentru a obține o recompensă – apă cu zahăr. Provocarea jocului era că pârghia corectă se schimba periodic, obligând animalele să se adapteze constant și să-și actualizeze memoria și strategia.
Rezultatul? Șobolanii care au fost expuși la alcool au avut performanțe considerabil mai slabe comparativ cu grupul de control. Aceștia deveniseră mai puțin strategici și mai lent în reacții, având dificultăți în a se adapta la schimbările regulilor. Analizele neurofiziologice ulterioare evidențiau o activitate neuronală redusă în striatumul dorsomedial – o zonă esențială pentru deciziile și reglementarea comportamentului.
Striatumul dorsomedial: centrul decizional afectat de alcool
Regiunea striatului dorsomedial este crucială pentru comportamentele ce implică planificare, anticipare și învățare din recompense. Este un centru puternic implicat în mecanismele asociate dependențelor. Studiul oferă dovezi concludente că această zonă poate rămâne afectată o perioadă îndelungată după ce consumul de alcool a fost oprit — un rezultat cu implicații semnificative pentru procesul de recuperare al celor care au avut probleme cu dependența.
„Experimentul nostru a fost destul de provocator, iar șobolanii expuși la alcool pur și simplu nu au avut rezultate comparabile,” a declarat Patricia Janak. „Atunci când condițiile jocului se schimbau, șobolanii din grupul de control reușeau să se adapteze rapid. Cei care fuseseră expuși la alcool păreau rigizi și fără flexibilitate cognitivă.”
O posibilă explicație? Leziunile cauzate de alcool în striatumul dorsomedial pot compromite capacitatea de a evalua situații noi și riscuri, facilitând astfel recidivele comportamentale – inclusiv decizia de a consuma din nou alcool, în ciuda conștientizării riscurilor. În context uman, acest aspect poate explica de ce rata de recidivă în rândul persoanelor cu dependență este atât de ridicată chiar și după luni de rehabilitare.
Diferențe de sex: un punct de plecare pentru cercetări viitoare
În ciuda concluziilor alarmante ale studiului, un aspect intrigant a fost reprezentat de diferențele de gen. Mai precis, deficiențele cognitive au fost notabile doar la șobolanii masculi, pe când femelele nu au prezentat aceleași efecte.
