Cum își epuizează creierul resursele în timpul exercițiilor fizice intense – concluziile experților

Cum își epuizează creierul resursele în timpul exercițiilor fizice intense – concluziile experților

📌 Articol informativ: Cum creierul „se consumă pe sine” în timpul efortului extrem – o nouă dimensiune a neuroplasticității

Un recent studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Metabolism oferă o viziune surprinzătoare asupra modul în care creierul uman se adaptează la stresul metabolic extrem. În timpul exercițiilor fizice intense, cum ar fi alergarea unui maraton, creierul poate apela la consumul propriei mieline – un element crucial al sistemului nervos – pentru a asigura supraviețuirea.

Acest fenomen, aparent neobișnuit, ridică întrebări profunde despre neuroplasticitate, limitele adaptabilității cerebrale și implicațiile asupra sănătății sportivilor de performanță.

🧠 Ce este mielina și de ce este atât de relevantă?

Mielina este o substanță lipidică (grasă) ce constituie un înveliș protector în jurul axonilor neuronali. Aceasta joacă un rol important în accelerarea transmiterii impulsurilor nervoase, acționând ca o formă de „izolație electrică” pentru fibrele nervoase.

Pentru zeci de ani, oamenii de știință au considerat că mielina este relativ stabilă și inertă din punct de vedere metabolic. Recent, însă, a început să se contureze o percepție mai dinamică asupra acesteia, sugerând că mielinizarea este un proces activ, influențat de comportamentele și experiențele umane.

📊 Studiul: Ce s-a întâmplat cu creierul alergătorilor de maraton?

Un grup de zece maratoniști (8 bărbați și 2 femei) din Spania a fost studiat de o echipă de cercetători de la universitățile din Santiago de Compostela și Vigo. Participanții au fost supuși unor scanări RMN cerebrale înainte și după parcurgerea celor 42 de kilometri, precum și în perioada de recuperare de până la două luni.

Rezultatele au fost semnificative:

– La 24-48 de ore după maraton, cercetătorii au observat scăderi notabile ale mielinei în regiunile cerebrale implicate în mișcare, coordonare motorie și integrare senzorială.
– Aceste scăderi s-au dovedit a fi reversibile: după două săptămâni, nivelurile de mielină au început să crească, revenind la normal în majoritatea cazurilor după două luni.

Interpretarea? În absența glucozei sau a altor surse rapide de energie, creierul a recurs la reciclarea parțială a propriilor structuri bogate în lipide – în acest caz, mielina.

🔁 Reciclarea cerebrului: o nouă formă de neuroplasticitate

Termenul neuroplasticitate descrie abilitatea creierului de a se remodela în funcție de experiențe, învățare sau traume. Descoperirile realizate de cercetătorii spanioli aduc o nouă dimensiune: neuroplasticitatea metabolică – capacitatea creierului de a folosi temporar componente structurale ca sursă suplimentară de energie în situații critice.

Acest comportament adaptativ poate fi interpretat ca un mecanism de protecție de ultimă instanță, similar cu autofagia în celulele trupului – proces prin care celulele își consumă propriile componente pentru a supraviețui în condiții de înfometare.

🧩 Implicațiile pentru sănătatea sportivilor

Dacă această abilitate de reciclare a mielinei este remarcabilă pe termen scurt, utilizarea frecventă a acestui mecanism poate aduce riscuri semnificative:

– O pierdere cronică a mielinei este corelată cu afecțiuni neurologice grave, precum scleroza multiplă.
– Procesul de refacere a mielinei necesită timp și alimentație adecvată; expunerea repetată la efort fizic extrem fără o pauză de recuperare poate conduce la acumularea de daune cerebrale.

De aceea, este crucial ca sportivii de performanță și cei care desfășoară antrenamente intense să își supravegheze nu doar sănătatea fizică, ci și cea neurologică – punând accent pe recuperare, un somn de calitate și o alimentație echilibrată.

🧪