Găsirea unei jumătăți perfecte și unirea prin căsătorie sunt etape esențiale în existența unei persoane, adesea corelate cu fericire, stabilitate emoțională și avantaje reciproce. Căsnicia a fost mult timp considerată un protector al sănătății fizice și mintale — contribuind la reducerea riscului de afecțiuni cardiovasculare, oferind suport emoțional și chiar sprijinind longevitatea. Totuși, un studiu recent și amplu contrazice în parte aceste credințe tradiționale, sugerând că statutul marital ar putea influența în mod important, și mai ales neașteptat, riscul de a dezvolta demență în perioada seniorității.
Ce a descoperit cercetarea?
O echipă de savanți de la Universitatea de Stat din Florida a examinat timp de 18 ani informațiile medicale ale peste 24.000 de seniori, având o vârstă medie de aproape 72 de ani. Obiectivul lor? Să analizeze modul în care statutul marital afectează riscul de apariție a demenței. Rezultatele au fost surprinzătoare: față de persoanele căsătorite, cei care nu s-au căsătorit niciodată au avut un risc cu 40% mai redus de a dezvolta demență. De asemenea, persoanele divorțate și văduve au avut un risc mai scăzut cu 34%, respectiv 27%.
Chiar și după ajustarea pentru factori precum vârsta, sexul, nivelul de educație, predispozițiile genetice și alte probleme de sănătate, diferențele au rămas semnificative (24% risc mai mic în rândul celor necăsătoriți și 17% în cazul celor divorțați).
Explicații posibile: De ce necăsătorii par să aibă un risc mai scăzut?
Cercetătorii au studiat diferite ipoteze pentru a oferi explicații acestor rezultate neașteptate:
1. Autonomie socială sporită: Persoanele necăsătorite au tendința de a cultivare relații sociale mai variate și active — interacționând frecvent cu prieteni, vecini, colegi sau implicându-se în activități comunitare. Socializarea intensă se dovedește a fi un factor protector împotriva declinului cognitiv.
2. Reducerea stresului post-ruptură: Deși pierderea unui partener prin deces sau divorț poate fi o experiență traumatizantă, pentru unii, aceste evenimente conduc la o reorganizare benefică a vieții, îmbunătățind sănătatea mintală. Includerea în noi cercuri sociale sau refacerea unei rutine poate aduce efecte pozitive.
3. Efectul negativ al căsătoriilor nefericite: Nu toate căsniciile oferă împlinire. Relațiile tensionate, abuzive sau lipsită de sprijin emoțional pot deveni stres cronice, iar stresul este un factor recunoscut în declanșarea tulburărilor cognitive.
4. Percepția și diagnosticarea demenței: O ipoteză avansată de autorii studiului sugerează că partenerii de viață pot detecta mai rapid schimbări comportamentale și cognitive. Astfel, persoanele căsătorite ar putea fi diagnosticate mai devreme cu demență, în timp ce semnele în cazul celor singuri ar putea rămâne neobservate pentru perioade mai lungi.
Incongruențe în rezultate: ce spun alte studii?
O notă interesantă este că alte cercetări anterioare au susținut contrariul: căsătoria ar avea un efect protector asupra creierului. Aceste discrepanțe pot fi atribuite metodologiilor diferite, eșantioanelor mai mici sau mai puțin variate cultural, ori unor factori de confuzie neidentificați în studiile anterioare (precum sănătatea mintală anterioară căsătoriei sau calitatea relației dintre parteneri).
Ce concluzie putem trasa?
Deși rezultatele recente sunt provocatoare și contestă concepțiile tradiționale despre avantajele căsătoriei, ele nu ar trebui considerate ca o denigrare a vieții conjugale. Nu căsătoria în sine este factorul care contribuie la demență, ci o combinație de factori legate de aspectele sociale, emoționale și psihologice ale individului.
Astfel, calitatea
