🎖️ Carol I – Primul rege al României: 186 de ani de la naștere
Pe 10 aprilie 2025 se vor împlini 186 de ani de la nașterea lui Carol I, primul monarh al României moderne. Născut la 10 aprilie 1839, Carol Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen a intrat în istoria națională nu doar ca întemeietor al monarhiei, ci și ca simbol al disciplinei prusace, rigurozității și devotamentului față de destinul României.
Un principe străin într-un context intern periculos
Ascensiunea lui Carol I pe tronul Principatelor Unite a avut loc într-unul dintre cele mai instabile momente politice din istoria recentă a României. În 1866, după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, liderul Unirii, țara se confrunta cu riscul dezintegrației. Clasa politică era fragmentată, nemulțumirile agricultorilor crescuseră, iar Imperiul Otoman amenința cu intervenția militară.
Soluția salvatoare a fost aducerea pe tron a unui principe străin cu suport internațional. Alegerea a fost făcută în favoarea lui Carol de Hohenzollern, un ofițer prusac educat la Münster și Berlin și participant la cel de-al Doilea Război din Schleswig. În ciuda unor neînțelegeri inițiale și a opoziției din partea otomanilor, Carol a fost înscăunat pe 10 mai 1866, devenind figura centrală a unei Românii tumultoase.
Un domnitor devenit rege
Carol a sosit în România cu o viziune clar conturată: întărirea statului român și modernizarea sa conform modelor occidentale. A condus atât armata, cât și viața politică cu o rigurozitate desăvârșită, fiind un lider foarte atent la detalii, sobru și dedicat misiunii sale. Sub conducerea sa, România a avansat semnificativ în administrație, educație, economie și infrastructură.
Culminarea domniei sale a avut loc între 1877-1878, când Carol a jucat un rol crucial în Războiul pentru Independență. În calitate de comandant suprem al armatei româno-ruse, a condus asediul asupra cetății Plevna, în Bulgaria de astăzi, împotriva ostașilor otomani. Victoria a dus la recunoașterea independenței României prin Tratatul de la Berlin din 1878.
În 1881, ca semn de apreciere pentru această realizare și de recunoaștere a transformării statului român, Carol a fost încoronat rege. La 10 mai 1881, a fost încoronat cu o coroană de oțel, realizată din metalul unui tun turcesc capturat la Grivița – un simbol al spiritului de luptă și al independenței obținute.
Modelul de suveran: sobrietate, muncă și viziune
Carol I a rămas în analele istoriei ca un model de monarch constituțional. Nu s-a implicat direct în activitatea guvernamentală, dar a acționat ca un arbitru și garant al stabilității. A fost un partener al elitei politice ce a conturat România modernă – personalități ca Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu sau Take Ionescu au colaborat cu el pentru implementarea reformelor.
Pe plan diplomatic, Carol a dezvoltat relații cu marile puteri europene, în special cu Germania și Austro-Ungaria, dar a păstrat o poziție echilibrată, căutând recunoașterea și întărirea independenței naționale.
Moștenirea lui Carol I
Domnia sa, cea mai lungă din istoria României (1866-1914), a fost marcată de o schimbare profundă a societății românești: de la o structură agrară și săracă, condusă de o elită învechită, România a evoluat într-un stat modern, cu instituții funcționale, infrastructură dezvoltată, universități, o elită intelectuală și o armată bine pregătită.
