Într-o acțiune care a generat îngrijorare atât în SUA, cât și în Europa, oficiali de rang înalt din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite analizează o propunere de retragere a până la 10.000 de soldați americani desfășurați în Europa de Est – inclusiv în România. Această inițiativă, care se află în prezent în faza de discuții interne, ar putea avea efecte strategice semnificative asupra echilibrului de securitate regional și asupra angajamentelor Statelor Unite față de NATO.
Propunerea, dezvăluită de NBC News pe baza informațiilor obținute de la șase oficiali americani și europeni, urmărește o reducere considerabilă a celor aproximativ 20.000 de trupe suplimentare trimise în Europa de Est de administrația Biden în 2022, ca răspuns direct la invazia Rusiei în Ucraina. Din acest contingent, ar putea fi retrase jumătate dintre efective.
Contextul geopolitic – între securitatea europeană și orientarea strategică spre Asia
Această decizie intervine într-un context în care politica externă americană se reprofilază. În cazul în care administrația Trump revine la putere, aceasta își propune ca aliații europeni să aibă un rol mai activ în apărarea proprie, pentru a permite SUA să își redirecționeze resursele strategice spre alte priorități, precum securitatea frontierei sudice și, în special, rivalitatea geopolitică cu China. În această direcție, secretarul apărării Pete Hegseth a declarat la începutul anului 2024, la Bruxelles, că „realitățile strategice dure” impun Statelor Unite să nu mai concentreze resursele exclusiv pe Europa.
Schimbarea acestor priorități este susținută și de Elbridge Colby, un strateg militar propus pentru o poziție de conducere în Pentagon. Colby a exprimat public opoziția față de creșterea resurselor pentru războiul din Ucraina și a pledat pentru diminuarea forțelor militare americane din Europa, pentru a putea să răspundă mai eficient amenințării de la China în regiunea indo-pacifică.
Reacții și îngrijorări internaționale
Retragerea parțială a trupelor americane a stârnit un val de neliniște în rândul aliaților europeni ai SUA, în special în statele limitrofe Rusiei, precum România și Polonia. Aceste țări percep prezența militară americană ca un element fundamental în menținerea descurajării Rusiei, într-un moment în care invazia Ucrainei continuă fără indicii clare de încheiere.
„Reducerea forțelor americane ar putea fi interpretată de Rusia drept o diminuare a angajamentului de securitate al SUA și ar putea stimula Moscova să adopte un comportament mai agresiv în Europa,” avertizează Seth Jones, vicepreședinte senior al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).
Observația sa reflectă temerile crescânde că această posibila retragere ar putea transmite un mesaj eronat Kremlinului – sugerând o potențială ezitare din partea Washingtonului de a susține securitatea aliatilor NATO în fața unei amenințări în expansiune.
Proces decizional și obiecții politice
În Congresul american, propunerea s-a confruntat cu opoziția unor membri importanți. Senatorul republican Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate, și-a exprimat dezacordul public față de această strategie. El a catalogat idee ca fiind „profund eronată și periculoasă”, argumentând că „anumite oficialități de nivel mediu din Departamentul Apărării sunt în favoarea retragerii SUA din Europa fără o coordonare completă cu conducerea superioară”.
Punctul său de vedere scoate în evidență tensiunile în creștere din cadrul guvernului american în ceea ce privește reconfigurarea angajamentelor internaționale, în special în contextul politic instabil și al relațiilor tot mai ample și volatile cu Rusia.
Trump și negocierile cu Putin
Deși detaliile rămân limitate, surse oficiale au sugerat că Donald Trump a încercat neoficial să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte o…
