O descoperire surprinzătoare din Grecia își schimbă în totalitate percepția noastră asupra originilor arhitecturii umane. În interiorul peșterii Theopetra din zona Thessalia, arheologii au găsit ceea ce este acum considerat cea mai veche construcție realizată de mâna omului: un zid din piatră, având o vechime estimată la cel puțin 23.000 de ani. Această descoperire nu doar că contestă cronologia istorică, dar oferă o perspectivă complet nouă asupra abilităților inginerești ale oamenilor din perioada Paleolitică.
Peștera Theopetra: o privire asupra profunzimii trecutului uman
Așezată aproape de formatiunile stâncoase impresionante din Meteora, peștera Theopetra nu este doar o cavitate naturală, ci și un loc cu o continuitate remarcabilă a locuirii, fiind ocupată pentru prima dată de oameni cu aproximativ 135.000 de ani în urmă. De-a lungul a zeci de milenii, aceasta a servit ca refugiu pentru Homo neanderthalensis, Homo sapiens, și chiar pentru comunitățile pastorale moderne. Condițiile geografice favorabile – o deschidere generoasă către sud, apropierea râului Lethaios și compoziția calcaroasă a rocii – au creat un habitat ideal pentru locuire.
În timpul cercetărilor desfășurate de-a lungul decadelor, arheologii au identificat dovezi ale activităților umane desfășurate aici pe parcursul aproape întregii istorii a speciei noastre. De la vânătorii de mamuți din perioada glaciațiunilor, la ritualurile preistorice ale Homo sapiens, până la amprentele lăsate de copiii Neanderthal, toate acestea formează o poveste profund umană și emoționantă.
Zidul care a înfruntat vremea
Cea mai impresionantă și controversată descoperire este zidul construit în interiorul peșterii, care a fost datat prin metoda de luminiscență stimulată optic (OSL) – o tehnică ce permite identificarea momentului în care cristalele de cuarț au fost pentru ultima oară expuse la lumină. Rezultatul: structura are o vechime de aproximativ 23.000 de ani, plasându-se într-o perioadă marcată de gerurile severe ale ultimei ere glaciare, cu mult înainte de apariția altor forme de arhitectură cunoscute.
Chiar dacă zidul a fost construit destul de simplu – din pietre bine așezate și îmbinate cu lut – acesta nu este deloc primitiv în scopul său: izolația termică. Conform cercetătorilor, obiectivul acestui zid era de a delimita o zonă a peșterii pentru a-i proteja pe locuitori de vânturile reci, asigurându-le căldură în timpul iernii. Această acțiune dovedește gândire spațială, logică și anticipare – trăsături considerate imposibile pentru oamenii din Paleoliticul superior până în prezent.
De la Homo Neanderthalensis la Homo Architectus?
Zidul din Theopetra contestă noțiunea de „primitivism” frecvent asociată cu vânătorii-culegători ai Paleoliticului. Aceștia nu erau doar nomazi ce se adăposteau instinctual în peșteri – ci, aparent, gânditori practici, abili în a-și adapta mediul. Construcția zidului este o dovadă a unei capacități inginerești timpurii: planificarea spațială, selecția materialelor adecvate, gândirea în termeni de cauză și efect, și optimizarea condițiilor de locuire. Aceste aspecte păreau, până de curând, realizabile doar în epoca Neolitică și în timpul Revoluției Agrare.
De asemenea, a fost găsit în același loc un mormânt preistoric ce conține scheletul unei tinere, numită simbolic Avgi („zorii” în greacă), care a trăit acum aproximativ 9.000 de ani, în perioada de tranziție dintre Paleolitic și Neolitic. Reconstrucția facială a acesteia ne oferă o imagine impresionantă asupra trăsăturilor.
