Un studiu recent dezvăluie efectele pe termen lung ale consumului excesiv de alcool asupra creierului: Decizii precare și circuite cerebrale afectate
Pentru prima dată, cercetătorii au demonstrat în mod concludent cum consumul excesiv de alcool poate genera probleme comportamentale durabile, inclusiv dificultăți semnificative în luarea deciziilor, din cauza afectării unor circuite cerebrale vitale. Studiul, publicat recent în revistă de prestigiu Science Advances, a folosit un model animal – șobolani – pentru a investiga efectele pe termen lung ale alcoolului asupra funcțiilor cognitive.
Un experiment inovator cu șobolani
În cadrul acestei cercetări, șobolanii au fost expuși timp de o lună la doze mari de alcool, imitând un consum cronic excesiv similar cu patternul de dependență umană. După o perioadă de abstinență de aproximativ trei luni – echivalentul a mai multor ani la oameni – animalele au fost evaluate printr-o serie de teste cognitive, destinate să evalueze abilitățile lor de luare a deciziilor bazate pe recompense variate.
Rezultatele au evidențiat că șobolanii care au fost expuși la alcool prezentau modificări comportamentale notabile: aveau dificultăți în selectarea strategiilor eficiente pentru a obține recompense, în comparație cu grupul de control care nu a fost expus la alcool. Aceste deficite persistente sugerează că daunele provocate de alcool asupra creierului pot fi de lungă durată, poate chiar permanente.
Schimbări dramatice în funcția cerebrală
Analiza comparativă a creierului a scos în evidență modificări funcționale considerabile în zonele-cheie implicate în procesul decizional, precum cortexul prefrontal și nucleul accumbens, regiuni esențiale pentru autoreglare, controlul impulsurilor și anticiparea recompenselor. Practic, consumul excesiv de alcool a perturbat echilibrul neurochimic și conectivitatea neuronală, afectând rețeaua decizională crucială chiar și după întreruperea consumului.
„Acum dispunem de un nou model pentru schimbările cognitive observate la persoanele cu tulburări de consum de alcool,” a afirmat dr. Patricia Janak, coautor al studiului. „Aceste descoperiri ne ajută să înțelegem modul în care alcoolul afectează funcționarea creierului, conducând la un cerc vicios auto-distructiv în care alegerile greșite îi determină pe oameni să reconsume.”
Relevanța unui model animal pentru înțelegerea dependenței umane
Un aspect semnificativ al cercetării este utilizarea unui model animal riguroasă pentru a replica efectele neurologice observate la oameni. De regulă, studiile pe subiecți umani sunt limitate de variabile confuze precum influențele sociale, istoricul personal sau alte afecțiuni coexistente. Folosirea șobolanilor, pe de altă parte, facilitează un mediu controlat și oferă o oportunitate ideală de a investiga direct relația cauzală dintre consumul de alcool și modificările în procesul decizional.
Modelul furnizat de acest studiu contribuie la o înțelegere mai profundă a motivelor pentru care persoanele dependente tind să ia decizii dăunătoare – nu doar din obișnuință, ci și din cauza schimbărilor biologice profunde care apar în urma consumului cronic de alcool.
Implicarea în viitoarele tratamente împotriva dependenței
Descoperirile ar putea avea implicații semnificative pentru tratamentele tulburărilor de consum de alcool. Înțelegerea circuitelor cerebrale afectate poate ajuta la dezvoltarea unor terapii medicamentoase sau comportamentale specializate pentru recuperarea funcțiilor cognitive afectate. De asemenea, studiul ar putea contribui la crearea unor teste de diagnostic ce să identifice din timp semnele neurobiologice ale deteriorării provocate de alcool.
Concluzie
Această cercetare deschide noi orizonturi în înțelegerea modului în care abuzul de alcool impactează creierul. Pentru prima dată, există dovezi directe, într-un model animal validat științific, care demonstrează că expunerea prelungită și
