Cine a Creat Berea? O Explorare a Originii Primei Băuturi Artizanale a Lumii
Puține băuturi dispun de o istorie atât de lungă și captivantă precum berea. De-a lungul mileniilor, berea a reprezentat mai mult decât o simplă băutură: a fost hrană, ofrandă divină, simbol al statutului social și chiar un mijloc de schimb. Răspunsul la întrebarea „Cine a creat berea?” ne conduce într-o călătorie în timp, către începuturile civilizației umane, unde tradiții vechi, observații întâmplătoare și procese naturale au dat naștere a ceea ce astăzi numim bere.
Originea misterioasă a berii: o revelație întâmplătoare?
Cu multe milenii înainte ca marile imperii să prospere sau scrisul să fie inventat, oamenii au început să experimenteze cu fermentarea. Primele dovezi de bere nu derivă dintr-o descoperire atent documentată, ci mai degrabă din întâmplări plăcute făcute de triburile de vânători-culegători, care au început să se dedice agriculturii cu aproximativ 12.000 de ani în urmă. Cultivând și depozitând cereale precum grâul, orzul sau orezul, nu este imposibil ca apa și căldura să fi provocat, accidental, fermentarea unor loturi uitate. Rezultatul a fost o băutură slab alcoolizată, ușor acidulată – rudimentara și străvechea bere.
Această teorie este susținută de ipoteza că primele forme de bere au fost descoperite întâmplător, cu mult înainte de inventarea pâinii. Din acest motiv, berea ar putea fi considerată una dintre cele mai timpurii inovații tehnologice ale umanității.
Sumerienii – primii artizani ai berii
După aceste descoperiri întâmplătoare, civilizațiile care au apărut în Mesopotamia, începând cu sumerienii, au fost printre primele care au standardizat și documentat procesul de fabricare a berii. Între aproximativ 4000 î.Hr., aceștia produceau și consumau bere, denumită „kas”. Au formulat legi și poezii care menționau berea, una dintre cele mai cunoscute fiind „Imnul către Ninkasi” – o odă dedicată zeiței berii și, în același timp, o rețetă timpurie a băuturii.
Berea era consumată zilnic, în diverse tipuri și arome, dar în special sub formă de lichid consistent, băut cu ajutorul unor paie lungi pentru a evita resturile de cereale rămase în vas.
Egiptul antic: berea ca ofrandă divină
Între aproximativ 3000 î.Hr., berea devine o componentă esențială a vieții egiptenilor. Aceștia au adoptat tehnici de fabricare a berii de la mesopotamieni, dar și-au dezvoltat propriile metode și au rafinat rețetele.
Descoperiri arheologice, precum figurinele de lemn din mormântul lui Meketre (1975 î.Hr.), ilustrează procesul de fabricare a berii în Egiptul antic: femei care măcinau cereale, aluatul fermentând în vase înalte și băutura păstrată în recipiente sigilate cu dopuri de lut. Berea egipteană era bogată și nutritivă, asemeni unei supe, și era consumată atât în cadrul ceremonii religioase, cât și ca aliment de zi cu zi. A fost atât de valorificată încât era inclusă în ofrandele aduse zeilor și în proviziile funerare pentru viața de apoi, unde zeița Hathor oferea sufletelor un ulcior de bere în călătoria lor între lumi.
Babilonienii și asirienii – perfecționarea artei
În Mesopotamia antică, după sumerieni, culturi precum cele ale babilonienilor și asirienilor au îmbunătățit arta preparării berii. Codul lui Hammurabi (circa 1750 î.Hr.), una dintre cele mai vechi colecții de legi scrise
