Croația este pe cale să obțină recunoașterea oficială ca țară fără mine de teren.

Croația este pe cale să obțină recunoașterea oficială ca țară fără mine de teren.

Croația, aproape eliberată de mine: un moment istoric în direcția securității și reconstrucției

După mulți ani de eforturi dedicate și riscuri imense, Croația se află în fața unui pas simbolic și practic pentru a încheia una dintre cele mai dureroase moșteniri lăsate de conflictele din Balcani din anii ’90: câmpurile minate. Conform raportului agenției Reuters, ultimele acțiuni de deminare sunt în curs de desfășurare, iar autoritățile croate speră să anunțe oficial țara ca „liberă de mine” până în martie 2026.

O luptă silențioasă, pas cu pas

În zonele din jurul orașului Gospic, situat în sudul Croației, echipe de specialiști lucrează cu atenție, echipați nu cu arme, ci cu detectoare de metale, pentru a identifica minile antipersonal și alte dispozitive explozive rămase — relicve letale ale unui conflict încheiat acum mai bine de trei decenii.

Operațiunile de deminare au început imediat după finalizarea războiului de independență al Croației (1991–1995) și au implicat o colaborare strânsă între autorități, organizații internaționale și comunitatea locală. Davor Laura, conducătorul Departamentului pentru Acțiune împotriva Minelor din Ministerul de Interne croat, a declarat că până în prezent au fost curățate aproximativ 1.807 kilometri pătrați de teren, fiind descoperite și neutralizate aproape 300.000 de mine și alte tipuri de muniție neexplodată.

Moștenirea devastatoare a disoluției Iugoslaviei

Conflictele armate care au urmat destrămării Iugoslaviei au lăsat în urmă milioane de mine amplasate în Croația, Bosnia și Herțegovina, Kosovo și Serbia. În Croatia, minele au fost în special concentrate de-a lungul fostelor linii de front, în zone rurale, păduri, trasee montane pentru turiști și câmpuri agricole.

Deși o mare parte din teritoriul croat a fost deja deminat, la finele anului 2024 rămâneau în jur de 49,3 kilometri pătrați cu suspiciuni de prezență a minelor — o suprafață infimă în comparație cu începuturile procesului. În această ultimă fază, autoritățile croate colaborează strâns cu experți și tehnologii avansate pentru a finaliza întregul proces în termenul stabilit.

Un omagiu adus celor dispăruți

Dificultatea și riscurile asociate cu operațiunile de deminare au avut un impact uman considerabil. Din 1995, 207 civili și 40 de experți în deminare și-au pierdut viața din cauza exploziei minelor sau a munițiilor neexplodate. Aceste incidente s-au întâmplat nu doar în zone publice, ci și în apropierea locuințelor sau pe trasee ce păreau a fi sigure, punând în pericol viața a mii de oameni în fiecare zi.

Emir Sefic, de 40 de ani, din orașul Dvor, își amintește cum a supraviețuit în copilărie unei explozii cauzate de un detonator lăsat, o experiență ce i-a marcat viața și este doar una dintre numeroasele povești din regiunile afectate.

Colaborare regională și lecții pentru viitor

Inițiativa Croației nu a fost finalizată în izolare. Notabil, autoritățile croate au cooperat cu Serbia — fostul inamic din conflict — pentru a schimba hărți ale zonelor minate și alte informații relevante. Colaborarea regională în domeniul securității postconflict a avut un impact semnificativ asupra eficienței și rapidității procesului de deminare.