Descoperire istorică în Viena: O groapă comună din epoca Imperiului Roman relevă o bătălie uitată
În octombrie anul trecut, un proiect de revitalizare a unui teren de fotbal din cartierul Simmering, Viena, a scos la iveală o descoperire arheologică remarcabilă: o groapă comună cu rămășițele scheletice a mai mult de 129 de indivizi, datând din prima jumătate a secolului I d.Hr., perioada incipientă a Imperiului Roman. Această descoperire, considerată unică în Europa Centrală, aduce noi informații despre trecutul militar al zonei și marchează prima bătălie documentată în regiunea care urma să devină capitala Austriei.
O bătălie sângeroasă din trecut
Sondajele realizate de Muzeul din Viena, coordonate de arheologul Michaela Binder, sugerează că victimele au decedat în urma unui conflict armat între triburi germanice sau între acestea și unități auxiliare ale Imperiului Roman. Un aspect care distinge această descoperire de altele similare este faptul că, spre deosebire de siturile romane obișnuite care prezintă arme sau accesorii de război, aici au fost identificate efectiv cadavrele, un fenomen rar întâlnit în istoria militară romană.
Toate rămășițele aparțin bărbaților cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, în condiții fizice sănătoase, un indiciu clar că erau luptători activi. Leziunile severe observate pe schelete — rănile provocate de săbii, sulițe și obiecte contondente — subliniază natura violentă a deceselor și susțin teoria unei bătălii deschise, mai degrabă decât a unei execuții sau a unui sacrificiu ritual.
Îngropare rapidă într-o groapă comună
Aranjamentul neuniform al cadavrelor și absența unui ritual funerar elaborat sugerează că acești bărbați au fost îngropați cu grabă, probabil imediat după conflict. Unele oase erau deplasate, indicând posibilitatea existenței unor straturi multiple de victime sau că unii soldați decedați au fost repoziționați ulterior de animale sălbatice sau prin procese naturale de descompunere.
Identificarea unui singur individ recunoscut ca soldat roman (conform echipamentului și armamentului descoperit) stârnește întrebări cruciale pentru arheologi: a fost vorba de un conflict între triburi germanice locale sau de o ciocnire între romani și popoarele germanice? Analizele ADN și studii asupra izotopilor de stronțiu în curs de desfășurare vor putea determina, în cele din urmă, originea fiecărui luptător.
Artefacte romane oferă linii temporale
Printre obiectele extrase din mormânt se numără fragmente de armuri, apărătoare de obraz de la căști și cuie de la caligae, încălțămintea militară romană. Cea mai semnificativă descoperire este un pumnal roman ruginit, specific utilizării militare în perioada cuprinsă între anii 50 și 120 d.Hr.
Analizele de datare cu radiocarbon au validat că rămășițele datează între anii 80 și 130 d.Hr. Acest interval coincide cu perioada în care Imperiul Roman își stabilea granițele nordice, iar regiunile de pe malurile Dunării erau adesea scena unor conflicte cu triburile germanice.
Implicarea descoperirii: un nou capitol în istoria vieneză
Echipa de arheologi a subliniat că, dincolo de relevanța militară, această descoperire semnifică și începuturile unei așezări organizate în zona Vienei, anterior fondării oficiale a orașului roman Vindobona. Groapa comună ar putea reprezenta unul dintre primele semne ale expansiunii romane în zonă — un indiciu al prezenței militare și al schimburilor culturale între romani și comunitățile locale.
Astfel, în mod paradoxal, scena tragică a unei bătălie
